Boala arteriala periferică: cauze, simptome, tratament contemporan

Boala arteriala periferică: cauze, simptome, tratament contemporan

27 February, 2019

Ce este boala arterială periferică?

Boala arterială periferică sau arteriopatia obliterantă reprezintă patologia care afectează arterele - vasele sangvine  responsabile pentru livrarea sângelui bogat în oxigen și nutrienți direct către organe și țesuturi. Din cauza depunerii de colesterol în peretele arterial are loc formarea plăcii aterosclerotice  în interiorul vasului sangvin, care va provoca îngustarea și ulterior ocluzarea acestuia. Cel mai des boala arterială periferică afectează arterele centrale și periferice, care alimentează membrele inferioare, dar poate fi întâlnită și la membrele superioare.  

Patologia netratată la timp duce inevitabil la pierderea prin amputare a membrului afectat. Cu cât mai precoce se depistează și se tratează boala arterială periferică, cu atât riscul de pierdere a membrului este mai mic, iar rezultatele la distanță sunt mai bune.

Cine poate fi afectat de boala arterială periferică?

Boala arterială periferică se manifestă clinic după vârsta de 50 de ani, predominant la bărbați, dar este frecventă și la femeile cu factori de risc. În ultimele decenii se atestă o întinerire a patologiei.  

Care sunt cauzele și factorii de risc ai bolii arteriale periferice?

Boala arterială periferică se dezvoltă prin îngustarea și blocarea ulterioară a unui vas sangvin arterial al membrului de către placa aterosclerotică. 

Cauzele și factorii de risc ai bolii arteriale periferice sunt:

  • Hipertensiunea arterială
  • Fumatul
  • Colesterolul crescut (dislipidemiile)
  • Diabetul zaharat
  • Hiperhomocisteinemia
  • Nivel înalt de Proteina C-reactivă și Fibrinogen
  • Boala renală cronică       
  • Sedentarismul și lipsa activității fizice
  • Sexul masculin
  • Vârsta > 50 ani, dar se atestă și la pacienții tineri
  • Stresul cronic
  • Obezitatea 

Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?

Boala arteriala periferica se manifestă clinic prin următoarele simptome: 

  • durere la mers în mușchii feselor (claudicație intermitentă înaltă)
  • durere la mers în mușchii coapselor (claudicație intermitentă înaltă)
  • durere la mers în mușchii gambelor (claudicație intermitentă joasă)
  • durere de repaus în regiunea gambei, plantei (piciorului) sau degetelor
  • ulcere sau plăgi la nivelul tegumentelor gambei sau plantei, care nu se tratează mult timp
  • gangrene de degete sau plantă 

Simptomele se pot manifesta la un membru inferior sau la ambele membre inferioare simultan, dar sub diferita formă (de ex. durere la mers în gamba dreaptă și gangrenă de deget la planta (talpa) stângă).

Aceste simptome se pot manifesta izolat sau împreunî, iar apariția lor trebuie să alerteze pacientul și persoanele din anturaj. În orice situație este recomandată adresarea la chirurgul vascular cât mai rapid posibil.

Care este tactica medicală în depistarea bolii arteriale periferice?

Prevalența bolii arteriale periferice la populația generală este de cca 3-12 %, anual aparând peste 200 mln cazuri noi. Dacă nu se aplică o tactică corecta de depistare și tratament, gradul de invalidizare prin amputație este foarte inalt, iar mortalitatea la 5 ani este de 30-40 %.

Pacienții care dezvoltă simptomele bolii arteriale periferice, în prezența a cel puțin unui factor de risc trebuie consultați, indiferent de gravitatea simptomelor, de către chirurgul vascular. Specialistul examinează clinic pacientul, apreciază stadiul patologiei, indică metodele de diagnostic instrumental necesare pentru stabilirea diagnosticului definitiv și recomandă tactica optimală de tratament.

Care sunt măsurile de depistare precoce a bolii arteriale periferice?

Pacienții cu factori de risc (fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol crescut), chiar și în lipsa simptomelor, indiferent de sex, după vârsta de 50 de ani, trebuie să fie investigați prin Dopplerografia(Duplex) a arterelor membrelor inferioare o dată la 6 luni (aorta abdominală, arterele iliace și arterele membrelor inferioare). Această investigație este neinvazivă, nedureroasă, fiind, în esență, o procedură de ultrasonografie a vaselor sangvine.

În caz de depistare a stenozelor (îngustărilor) mai mari de 50% pe arterele membrelor inferioare, indiferent de localizare, pacientul trebuie să consulte chirurgul vascular pentru aprecierea tacticii de tratament. Dacă se stabilește că pacientul necesită tratament invaziv, decizia finala despre tipul intervenției – endovascular sau chirurgical, va fi luată după efectuarea unei angiografii prin Computer Tomografie.

Ateroscleroza este o patologie care afectează toate vasele arteriale ale organismului. De aceea, pacienții care suferă de alte afecțiuni ale sistemului cardiovascular au o probabilitate înaltă de dezvoltare și a bolii arteriale periferice. Drept urmare, pacienții cu dureri de inimă sau care au suportat infarct miocardic, cât și pacienții cu evenimente neurologice (atacuri ischemice tranzitorii, ictus), la fel necesită Dopplerografia (Duplex) de control a arterelor membrelor inferioare. Această conduită are un nivel înalt de eficiență în depistarea precoce a bolii arteriale periferice și conduita corectă, cât mai precoce de tratament.

Ce conduită de tratament se aplică în caz de depistare a bolii arteriale periferice?

Conduita în cazul depistării bolii arteriale periferice depinde de severitatea simptomelor clinice și  informației instrumentale obținute prin Dopplerografia vaselor și angiografia prin computer tomografie.  Conduita de tratament poate fi medicamentoasă sau invazivă. 

  • Tratamentul medicamentos  

Se aplică în cazul pacienților care nu au simptome clinice sau au dureri în mușchii membrelor inferioare pe distanțe mari, care nu reprezintă un impediment pentru desfășurarea activității profesionale sau ritmul obișnuit de viață. Acesta constă în controlul factorilor de risc în asociere cu administrarea de preparate medicamentoase care stopează sau încetinesc evoluția procesului aterosclerotic arterial.

  • Tratamentul endovascular

Este mai puțin traumatic și mai ușor de suportat pentru pacient, comparativ cu intervențiile chirurgicale clasice. Tehnicile de chirurgie endovasculară permit specialiștilor să efectueze intervenția chirurgicală prin incizii mai mici de 2 mm. În cele mai multe cazuri, intervenția nu necesită anestezie generală, iar anestezia locală se realizează doar la punctul de puncție pentru efectuarea intervenției endovasculare. Acest lucru permite intervenția chiar și în cazul pacienților cu afecțiuni severe, când este contraindicat sau riscant tratamentul chirurgical tradițional. 

Metoda de tratament endovascular consta în efectuarea angioplastiei transluminale percutane cu balon si stentarea vasului arterial îngustat sau ocluzat. Printr-o puncție mică, în arteră este introdus un ghid și un tub subțire (cateter), care se îndreaptă către porțiunile îngustate sau ocluzate ale vasului, sub controlul razelor roentgen. Balonul se dilata în locul afectat, împingând lateral plăcile aterosclerotice, iar fluxul sangvin prin vas se restabilește. În unele cazuri, după dilatarea balonului, este necesară instalarea unui dispozitiv endovascular metalic (din aliaj special, care nu se oxidează), biologic inert, care  menține vasul în stare destinsă – stentul.  Acesta va permite menținerea rezultatului obținut de balon și păstrarea vasului deschis și accesibil pentru sânge. Din moment ce după intervenție nu rămân suturi chirurgicale și răni, în cele mai multe cazuri pacienții pot fi externați în termen de 1-3 zile după operație. 

  • Tratament chirurgical 

Este metoda de tratament chirurgical deschis, care se aplică atunci când metoda endovasculară nu poate fi realizată din cauza extinderii procesului aterosclerotic, atunci când metoda endovasculară nu va asigura un rezultat optimal  sau în prezența contraindicațiilor pentru utilizarea substanțelor de contrast. Ea presupune utilizarea anesteziei regionale sau generale și va necesita o perioadă mai lungă de recuperare și spitalizare. Cele mai utilizate procedee chirurgicale sunt endarterectomia periferică și bypassul arterial.

Endarterectomia periferică – interventie prin care chirurgul vascular deschide și înlatură placa aterosclerotică din vasul ce alimentează zona anatomică a membrului inferior. Intervenția se finalizează cu aplicarea unui procedeu chirurgical de lărgire a vasului arterial – plastia, pentru a asigura un rezultat postoperator de durată.   

By-passul arterial – reconstrucţie arterială la nivelul membrelor superioare și inferioare, care constă în montarea unui vas arterial nou ce ocoleste vasul nativ obliterat. By-passul se practică atunci când vasul arterial nativ este închis pe o distanță prelungită și nu poate fi curățit și lărgit. În aceste cazuri vasul nou are un traiect paralel cu cel ocluzat, conducând sângele spre zona anatomică afectată.  Prin intermediul by-passului se realizează o cale alternativă de irigare cu sânge a zonelor în care artera nativă este sever îngustată sau ocluzată. În calitate de material pentru by-pass se folosește un vas nou – grefonul arterial. Acesta poate fi reprezentat de o porțiune dintr-o venă a pacientului sau dintr-un material sintetic special adaptat. Chirurgul conectează acest grefon în sistemul arterial deasupra și sub zona bolnavă, astfel incat sângele poate sa ajungă la țesuturile suferinde. Cel mai frecvent, în chirurgia vasculară se realizează operații de bypass la nivelul membrelor inferioare, dar acestea pot fi practicate și la membrele superioare sau în alte zone ale corpului, dacă situația o impune.

De ce să alegi Medpark pentru a trata boala arterială periferică?

  • Tratament modern individualizat

Echipa de chirurgi vasculari ai Medpark analizează fiecare caz în parte, ținând cont de datele clinice și  rezultatul investigațiilor instrumentale. În funcție de acești factori se alege metoda cea mai indicată de tratament , care asigură rezultatul optim pentru pacient.

  • Experiență

Chirurgii vasculari Medpark posedă o experiență profesională de mai mult de 15 ani, realizând ambele tipuri de interveții – chirurgicală deschisă și endovasculară, în funcție de necesitate și situația clinică concretă.  Se aplică cele mai noi tehnologii chirurgicale și endovasculare, conform ghidurilor și normelor internaționale de specialitate.  Astfel se micșorează maximal riscurile și se asigură un tratament înalt-eficient. De asemenea, pacienții se află la evidența postoperatorie, beneficiind în orice moment de o atenție focusată pe fiecare caz în parte.

  • Fără riscuri de infecţie

Medpark posedă un complex întreg de dotări și protocoale prin care se reduce la maximum orice risc de infecție în timpul și dupa intervenția chirurgicală. Sălile chirurgicale sunt dotate cu un flux continuu de aer sterilizat cu presiune pozitivă, astfel încât aerul din jurul pacientului nu nimerește în câmpul operator. Totodată, sălile chirurgicale sunt integrate cu sălile de terapie intensivă și reanimare într-un circuit închis, fapt care minimizează contactul pacientului cu mediul spitalului pe perioada intervenției și restabilirii postoperatorii. 

  • Medpark – unicul spital acreditat JCI, cel mai înalt standard mondial de calitate

În decembrie 2018 Spitalul Internațional Medpark din Republica Moldova a obținut pentru a doua oară certificatul Gold Seal of Approval® al Joint Comission International – acreditare care confirmă corespunderea continuă a calității serviciilor medicale și siguranței pacientului cu standardele recunoscute la nivel mondial. În prezent doar 656 de instituții medicale din întreaga lume dețin această acreditare și mai puțin de 5% dintre aplicanți reușesc să demonstreze că întrunesc condițiile pentru a primi onorabilul titlu.

Autori:

Dr. Ruslan Cemîrtan                                                                            Dr. Eduard Bernaz
Chirurg vascular/endovascular                                                          Chirurg vascular/endovascular