Cine se face vinovat și ce-i de făcut dacă copilul se îmbolnăvește des?

Cine se face vinovat și ce-i de făcut dacă copilul se îmbolnăvește des?

27 March, 2015

Sfaturi utile din partea pediatrului Medpark, Liliana Vişnevschi

S-ar părea că iarna a trecut, iar asta ar însemna că și virozele și gripa ar trebui să se retragă. Totuși, gripa continuă să se răspândească sigur în toată Moldova - numărul cazurilor de îmbolnăvire este în creștere, concediile de boală sunt eliberate cu progres geometric, iar în toată țara 8 școli și grădinițe sunt în carantină.

Așa deci, în ce cazuri trebuie să mergeți imediat la doctor și în ce situații, pur și simplu, îi dați copilului să bea ceaiuri calde? Când trebuie să începeți a lupta cu febra și ce remedii sunt mai bune în caz de boală – suspensii, supozitoare sau pastile? care copil poate fi inclus la categoria celor care se îmbolnăvesc frecvent și ce e de făcut ca să fie mai rezistent? Acestea și multe alte probleme caracteristice acestei perioade le vom aborda împreună cu medicul pediatru Liliana Vișnevschi- Rusnac.

Cum scăpăm de acest cerc vicios când copilul se îmbolnăvește des pe parcursul iernii, unde mai pui un nou atac al virușilor? Cum scăpăm de aceste îmbolnăviri frecvente, sau cum prevenim îmbolnăvirile dacă copilul nu s-a îmbolnăvit niciodată pe parcursul iernii? Cum întărim imunitatea?

Dacă copilul nu s-a îmbolnăvit niciodată în această iarnă, cel mai probabil, el nu se va îmbolnăvi acum. Asta înseamnă că sistemul lui imunitar este în regulă. De cele mai dese ori este vorba despre copiii care nu merg încă la grădiniță sau alte colective de copii, în cazul lor riscul de îmbolnăvire este redus. Totuși, chiar și acei copii care se îmbolnăvesc des nu au deficiență imunitară. Adică, chiar și un copil absolut sănătos are dreptul la 5-6 răceli, fără episoade de complicație pe parcursul anului, între timp, continuă să fie sănătos după toți indicatorii. Mai ales dacă frecventează anumite colective de copii. Minimalizarea, evident, este posibilă și chiar necesară, dar acest lucru se face împreună, adică, cu efortul comun al tuturor părinților dintr-o anumită grupă de copii. Toți trebuie să conștientizeze că un copil bolnav, care tușește și, mai ales, cu temperatură, nu trebuie să meargă la grădiniță sau la școală. În acest fel, și ceilalți copii se vor îmbolnăvi mai rar: trebuie să existe responsabilitate atât pentru propriul copil cât și pentru cei străini. Cu atât mai mult că dacă copilul este bolnav și continuă să meargă la școală sau grădiniță, el se va recupera mai greu iar riscul complicațiilor crește. Pentru părinți trebuie să fie important ca copilul lor să stea cu 2-3 zile acasă mai mult. Pentru că după viroze, sistemul imunitar își revine în decurs de o săptămână. Așa că dacă aveți posibilitatea să mai lăsați copilul să stea acasă încă 2-3 zile după recuperare, va fi foarte bine. De asemenea, riscul îmbolnăvirii repetate scade considerabil, pentru că sistemul imunitar reușește să-și revină.

Așa deci, pentru început, haideți enumerăm ce pericole îi pasc pe copiii noștri în această perioadă? S-ar părea cele mai mari friguri au trecut, putem răsufla ușurați, dar nu este chiar așa: anume în această perioadă copiii se îmbolnăvesc mai des.

În această perioadă, motivele adresărilor frecvente sunt infecțiile respiratorii acute. În funcție de localizarea procesului infecției, noi distingem rinitele, faringitele, bronșitele și chiar pneumoniile.

De ce totuși aceste afecțiuni se activizează la sfârșitul iernii?

Problema constă în faptul că anume lipsa zăpezii și a temperaturilor de iarnă generează rezistența virusului în mediu ambiant, respectiv, acum avem mai mulți copii afectați decât pe parcursul iernii, dacă iarna a fost rece și cu zăpadă. Chiar dacă iarna s-a încheiat, s-au epuizat și forțele organismului de a lupta cu diverși viruși. În pofida faptului că afară este deja primăvară și mulți au început să se relaxeze, chipurile, am trecut peste iarnă – probleme au rămas în trecut, anume acum apar pericolele. Repet, forțele organismului sunt epuizate, noi nu ne administrăm vitamine în deplină măsură așa cum facem vara și toamna. De aceea, anume în această perioadă a anului apare avitaminoza și, respectiv, sensibilitatea în fața virușilor și afecțiunilor. Mai ales dacă vorbim despre colectivele de copii.

Cum putem determina de la bun început ce are copilul? pentru că, în mare parte, simptomele sunt asemănătoare – fie că este gripă sau o răceală simplă.

Într-adevăr, la început, toate seamănă între ele: febră, eliminări nazale, tuse, dureri în gât… Fiecare părinte trebuie să aibă măcar o vagă idee cum să-și ajute copilul la primele semne de boală. În decursul primelor zile – dacă vorbim despre o răceală simplă și obișnuită, mulți copii o depășesc. Acțiunile importante necesare de la bun început – copilul trebuie să bea multe lichide, monitorizarea minuțioasă și dezbaterea temperaturii – în cazul în care apare această necesitate. În acest fel, în decurs de trei zile, copilul începe să se recupereze. Asta numai în cazul în care starea lui de sănătate nu este slăbită de alte afecțiuni. Aici, trebuie să mai avem în vedere și faptul că dacă este vorba despre o epidemie de gripă, mai bine nu așteptați trei zile. Dacă nu există o epidemie de gripă, puteți urma recomandările de bază.

Când trebuie dezbătută febra? Când febra devine un semnal de alarmă? pentru , di câte se știe, temperatura corpului ușor mărită, vorbește despre faptul organismul a început lupte cu boala și nu trebuie ne implicăm.

În cazul copiilor care nu au nici un fel de dureri, nu trebuie să dezbatem temperatura mai mică de 38,5 grade. Mai jos de acest prag, reducem febra doar în cazul în care copilul a manifestat, anterior, convulsii febrile sau dacă suferă de anumite afecțiuni cardiace, sau afecțiuni cronice renale. Adică, în cazul copiilor care au probleme de sănătate mai serioase trebuie să existe o prudență mai mare în ceea ce privește temperatura. Dacă, însă, copilul este absolut sănătos, iar din cauza răcelii a făcut febră 37,5, 38 și chiar puțin mai mare – pur și simplu, trebuie să monitorizăm atent copilul, să-i dăm să bea multe lichide și, în niciun caz să nu-l înfofolim, ci, dimpotrivă, să lăsăm organismul să respire, să se răcorească. La această etapă, copilului nu i se administrează antipiretice. Dacă, însă, temperatura a depășit pragul de 38,5 grade, avem dreptul să-i administrăm copilului unul din preparate: Ibuprofen sau Paracetamol. În Moldova există multe sinonime pentru Paracetamol, este și sub formă de supozitoare. Din păcate, în Moldova nu s-a înregistrat încă Ibuprofen în supozitoare, însă, acestea se vând peste hotare. Unii pacienți aduc preparatul de acolo. Noi însă avem Ibuprofen pentru copii în sirop – foarte activ, doza se calculează ușor și este foarte eficient.

Adică, Ibuprofen și Paracetamol sunt două denumiri oficiale de preparate, care reduc febra și la care există mai multe varietăți cu diferite denumiri comerciale dar care conțin același ibuprofen și paracetamol?

Da, exact.

Asta am clarificat. În ce caz sunt binevenite pastilele, în ce caz supozitoarele, mixturile, suspensiile și injecțiile?

În primul rând, supozitoarele sunt bune atunci când din cauza febrei sporește reflexul de vomă. Adică, dacă noi i-am dat copilului o mixtură, iar peste 5 minute el a vomitat, noi nu vom ști ce cantitate de medicament s-a absorbit. În acest caz se potrivesc supozitoarele. De asemenea, uneori, copiii fac febră mare noaptea. Nu vrem să trezim copilul dar el trebuie cumva ajutat. Din nou, în acest caz, supozitoarele sunt ușor de administrat și sunt eficiente. Repet, paracetamolul există sub diverse varietăți, pur și simplu trebuie să calculăm doza după greutatea copilului. În acest fel, protejăm și tractul gastrointestinal, pentru că foarte rar avem posibilitatea de a consuma medicamente nu prin stomac. Acum, în ceea ce privește pastilele: până la 6 ani trebuie să ne străduim să le evităm la maxim pentru că nu știm întotdeauna dacă copilul le înghite bine. Apropo, în multe state Europene, pastilele sunt contraindicate copiilor sub 6 ani! În ceea ce privește injecțiile: în Moldova sunt injecții paracetamol dar acestea se administrează intravenos doar în condiții de staționar.

Care este atitudinea față de remediile nemedicamentoase, cele populare de tratament pe care le aplică unii părinți: inhalații, diverse frecții? Pe cât de eficiente sunt și dacă pot fi ele aplicate?

Dacă virusul a provocat, de exemplu, laringită sau bronșită obstructivă și părinții au acasă inhalator special, care se vinde în toate farmaciile, iar copilul poate respira la acest inhalator, asta îl ajută, tusea devine umedă, obstrucția se atenuează. Deci, este salutabil. Însă, atunci când mama sau bunica insistă asupra inhalațiilor lângă ceainicul sau cratița fierbinte, din păcate, asemenea proceduri, de multe ori, duc la urmări foarte grave, până la arsuri. Centrele traumatologice și de combustie de multe ori internează asemenea copii. Adică, copii pot și trebuie să respire doar deasupra aparatului special gândit pentru asta. În ceea ce privește frecțiile. Dacă copilul nu este alergic, pot fi utilizate câteva preparate farmaceutice, care uneori ajută. Și totuși, cu cât mai puțin vom deranja copilul, cu atât mai bine pentru el. Cu atât mai mult că, acum, copiii au foarte multe reacții alergice la diverse creme și metode populare. În practica mea, am avut copii cărora li s-au făcut comprese cu cartof sau frunze de varză cu miere – urmările au fost foarte grave unde mai pui că trec destul de anevoios. Adică, toate acestea, mai degrabă o ajută pe mamă să reziste din punct de vedere psihologic, ca să se liniștească, ca să nu stea cu mâinile în sân și să depună efort pentru a trata copilul, dar nu și pe copil. În acest fel, părinții pot să-i facă și mai mult rău.

Apropo, revenim la reducerea febrei, unii părinți recurg la frecțiile cu spirt. Ce ne puteți spune despre această metodă?

Prin pielea foarte subțire a copilului, spirtul sau oțetul, care de asemenea, se mai aplică în asemenea cazuri, se absorb foarte bine. Respectiv, în astfel de situații, intoxicațiile cu alcool sau oțet sunt foarte frecvente. Frecțiile se pot face numai cu apă simplă cu temperatura de 4-5 grade mai mică decât are copilul la moment. Și asta, într-adevăr, ajută. Noi am demonstrat nu o singură dată mamelor internate la noi. De exemplu, dacă copilul a făcut febră 38,5 iar mama i-a administrat deja Ibuprofen. Pentru a accelera procesul de reducere a febrei, putem ajuta copilul prin metodele fizice. Luăm un vas cu apă simplă, fără nici un fel de adaosuri, apa trebuie să aibă temperatura de circa 35 de grade și cu un prosop ștergem locurile unde se poate simți bine pulsul: încheieturile, sub genunchi, în jurul gâtului, palmele, tălpile – asta este suficient. În acest fel, ajutăm căldura să iasă din corp și, respectiv, temperatura scade. Însă, dacă febra se menține mai mult de trei zile sau chiar crește în această perioadă, asta înseamnă că copilul trebuie arătat numaidecât medicului de familie sau pediatrului. Pentru că, în unele protocoale, febra care se menține mai mult de 72 de ore vorbește despre existența unei flore patogene, care, din păcate, necesită tratament cu antibiotice. Însă, părinții nu trebuie să decidă singuri dacă să înceapă sau nu administrarea antibioticelor. Acest lucru îl poate decide doar medicul specialist. Poate că nici nu este o infecție bacteriană, ci pur și simplu, copilul suportă mai greu boala. Adică, dacă de la debutul bolii, timp de trei zile nu se înregistrează o dinamică pozitivă, mergeți la medic pentru a afla care este cauza.

Cu febra ne-am clarificat. Cum ajutăm copilul care tușește foarte tare sau care are nasul înfundat? Ce preparate și proceduri ne puteți recomanda?

Nasul trebuie neapărat să fie spălat. Acum în farmacii există o varietate foarte largă de preparate ce conțin apă de mare pentru astfel de proceduri. Preparatele sub formă de spray pot fi utilizate în cazul copiilor peste un an, pentru copiii care nu au încă un an se utilizează doar picăturile. Dacă peste 3-4 ore problema revine – puteți repeta procedura. Însă, chiar și după spălare, copilul respiră greu pe năsuc, înseamnă că trebuie să recurgeți la preparatele vasoconstrictoare. Însă ele trebuie utilizate cu precauție, cu cât mai scurt va fi cursul, cu atât mai bine pentru copil. Utilizarea îndelungată a preparatelor vasoconstrictoare poate duce la unele probleme ale epiteliului nasului. Acum să trecem la tuse. Dacă tusea este sporadică și se aude că copilul are mucozități, părinții trebuie să-și ajute copilul să le elimine. Pentru asta sunt preparatele expectorante, medicamente care dizolvă mucusul și face tuse mai productivă. Apropo, la acest capitol, de multe ori apar întrebări: de ce tratăm tusea iar copilul tușește mult mai des? De facto, asta este bine. Asta înseamnă că avem o reacție pozitivă la tratament și de care nu trebuie să ne temem. În asta și constă esența, dacă copilul tușește, înseamnă că în bronhii există mucus pe care trebuie să-l evacuăm, să curățim bronhiile cu ajutorul medicamentelor. Copilul va tuși mai des dar mai moale și mai sporadic. Peste 3-4 zile, de regulă, mucozitățile sunt mai puține iar tusea încetează.

Am vorbit despre evoluția calmă a bolii, când trebuie să ne alarmăm? În ce cazuri boala se manifestă periculos?

După cum am mai spus – când temperatura se menține mai mult de trei zile, când tusea este profundă, obositoare, când dispare vocea între crizele de tuse, când copilului îi vine greu să respire. Acest lucru este o dovadă a faptului că este afectat laringele, este laringita acută, care este foarte periculoasă. De regulă, acești copii se spitalizează spre dimineață, adică peste noapte starea lor se agravează. Afecțiunea se tratează staționar pentru că volumul laringelui la copii este foarte mic. Și atunci când acolo se produce un proces inflamator – poate deveni periculos. În general, părinții trebuie să știe că rata respirației pe minut este foarte informativă. Copiii până la două luni trebuie să respire cu o periodicitate de până la 60 de ori pe minut. De la 2 – până la 12 luni – maxim 50 de respirații. De la 12 luni în sus – maxim 40. Așa că, dacă copilul are, de exemplu 6 luni, iar mama numără, în timpul somnului, mai mult de 60 de respirații pe minut, ea trebuie să cheme salvarea sau să meargă la spital. Acest lucru poate vorbi despre o posibilă afectare a plămânilor. Numărarea se face în exact un minut, dar nu în timpul mesei, jocului ci în stare de repaus – somn sau culcat liniștit.

Am vorbit despre tratament, să vorbim acum despre îngrijirea generală a unui copil bolnav. De exemplu, cum trebuie să se schimbe regimul lui alimentar?

De regulă, un copil bolnav mănâncă mai puțin, dar asta chiar este mai bine. Este un fel de apărare firească a propriului organism pentru că la digestia hranei omul pierde energie, dar în lupta cu virusul și bacteriile tor este nevoie de energie. De aceea, nu este recomandat să hrăniți cu forța un copil bolnav, să mănânce cât vrea și cât poate. În schimb, se recomandă ca toate forțele noastre să fie concentrate pe alimente calde și diversă. Ele ne ajută ca și un spectru larg de medicamente. De asemenea, umezește și ușurează tusea. În foarte multe recomandări scrie că preparatele medicamentoase de tuse sunt ineficiente dacă copilul nu bea multe lichide. De exemplu, același Ambroxol – obligatoriu trebuie să fie băut cu ceva călduț.

Ce puteți să ne spuneți despre baie? Putem scălda copilul dacă el este bolnav?

Desigur că putem! Este un mit din perioada sovietică precum că copilul nu poate fi scăldat chiar dacă este bolnav mai mult de o săptămână. Nu este corect, dimpotrivă, baia este obligatorie! Acum, fiecare are acasă baie sau duș. Nu trebuie să mergi la baia publică câțiva kilometri după care să ieși din nou în stradă. Așa că băiți-l, pentru că copilul respiră prin piele, prin piele sunt eliminate toxinele. Copilul care nu mai are temperatură trebuie să facă duș chiar din prima zi, dar nu multă vreme. Nu mai mult de 5 – 7 minute, după care să fie înfășurat într-un prosop cald și imediat sub plapumă. Așa că, evitând băița nu facem decât să prelungim problema.

Și în ceea ce privește plimbările? putem ieși afară cu un copil bolnav?

Din nou, se poate și chiar trebuie. Dacă, însă, afară e mare umezeală sau foarte frig și bate vântul, iar copilul mai are încă febră, în acest caz, mai bine stați acasă. Dar, asta de regulă, nu mai mult de câteva zile, mai ales dacă copilul tușește și strănută. Pentru că el, în acest fel, răspândește bacterii în mediul ambiant. Și dacă copilul se va afla permanent în aceeași încăpere 3-5 zile, perioada de boală va fi mai lungă. Un copil bolnav are mai mare nevoie de oxigen decât un copil sănătos. Așa că ieșiți la plimbare în mod obligatoriu și nu vă mișcați activ, mergeți de mânuță, nu stați afară foarte mult. În acest răstimp, acasă, încăperea trebuie să fie aerisită. De asemenea, puteți șterge suprafețele.

Sursa: mamaplus.md