"Aproape o părtime din cazurile de infarct miocardic pot fi silențioase, fără vreun tablou clinic" Daniela Ivanov, medic cardiolog Medpark

"Aproape o părtime din cazurile de infarct miocardic pot fi silențioase, fără vreun tablou clinic" Daniela Ivanov, medic cardiolog Medpark

11 February, 2016

Se știe cea mai răspândită boală de care suferă moldovenii și din cauza căreia chiar mor sunt cele de inimă. Fie e vorba de hipertensiune, fie de infarct, cauza principală este ateroscleroza. Cert este această boală ne afectează cel mai mult, și deși e o problemă de nivel național, în țara noastră bolnavii de inimă sunt din start sortiți se descurce pe cont propriu. Cei mai mulți dintre ei nu au acces la servicii medicale specializate și rămân se trateze cum îi duce capul, adesea mai mult agravând boala decât lecuind-o. Oamenii nu pot face investigații de calitate, pentru instituțiile medicale primare ori cele din raion nu sunt dotate cu cele necesare. La Centrele specializate, concentrate în Chișinău, ajung doar norocoșii ori cei care înțeleg cu inima nu te pui. Ce boli cardiace sunt cele mai răspândite printre moldoveni, de ce nu au oamenii acces la servicii medicale de calitate – am discutat pe această temă cu un doctor de inimi de la Spitalul Internațional Medpark, Daniela Ivanov.

Doamna Ivanov, aș vrea să începem interviul cu o întrebare poate banală, dar care sper să deschidă discuția despre bolile inimii de care suferă tot mai mulți oameni. Oficial, suntem un popor bolnavi de inimă, însă din câte înțeleg nu suntem singurii. Adică direct vorbind nu e o trăsătură națională. Ce se întâmplă de avem atâția bolnavi de inimă?

Da, e o problemă la nivel mondial. Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în topul tuturor maladiilor, atât din punct de vedere al morbidității, cât și al mortalității. Acum țările lumii luptă activ ca să scadă numărul de îmbolnăviri și ulterior și numărul de decese.

Când spuneți luptă activă, ce aveți în vedere?

Am în vedere în primul rând organizarea diverselor campanii de promovare a modului sănătos de viață și lupta cu factorii de risc, extinderea accesului la ajutor medical specializat. Cel mai important lucru în bolile inimii este să conștientizezi că acestea pot fi prevenite. Dacă, totuși, te-ai îmbolnăvit, e bine să știi cum să lupți cu ele, astfel încât să nu-ți fie afectată calitatea vieții şi să preîntâmpini agravarea ei, ulterior chiar și invaliditatea. Asta înseamnă să respecți niște reguli, să-ți administrezi medicația cu regularitate, să mergi periodic la doctor, să verifici colesterolul, glicemia, să abandonezi fumatul, să slăbești, etc.

Și noi nu trăim după reguli? De ce inima noastră cedează chiar și la vârste destul de fragede?

Din păcate bolile de inimă întineresc. Dacă altă dată la vârsta de 30-40 de ani era o raritate să depistezi un om cu o patologie cardiacă acută, cum ar fi infarctul miocardic acut, acum cazurile sunt tot mai dese. În 90% din situații, factorul determinant este ateroscleroza care este accelerată în special din cauza unui mod de viață nesănătos. Această afecțiune începe din copilărie, avansează în tinerețe și așa mai departe. Boala se manifestă diferit, în funcție de factorii de risc pe care-i are pacientul.

De obicei cum se manifestă?

Ateroscleroza afectează vasele sanguine. Noi le putem compara cu niște țevi care de-a lungul anilor nu sunt întreținute, curățite, etc. Cu timpul pe ele se depune calcar, rugină, murdărie și țevile se îngustează. Exact așa se întâmplă și cu vasele inimii. Ateroscleroza poate afecta și vasele cerebrale și în astfel de situații există riscul ca pacientul să facă accident vascular cerebral. Deci, pe vase se depun lipide, adică grăsimi care le îngustează treptat. Grăsimile se depun, pentru că nu ne alimentăm corect, nu ne mișcăm suficient, fumăm din adolescență, etc. De asta întineresc bolile inimii.

Doar pentru că nu mâncăm corect? Ce ar trebui să facem ca să evităm boala?

E unul dintre factori, dar nu doar ea influențează dezvoltarea aterosclerozei. Diabetul, stresul, somnul insuficient, fumatul, modul de viață sedentar, etc. Dacă sunt afectate vasele inimii, atunci se produce infarct, iar dacă sunt afectatele vasele membrelor superioare ori inferioare tot se dezvoltă ateroscleroza. Aceasta dă dureri în timpul mersului. Din păcate mulți dintre acești pacienți ajung să fie operați ca să li se restabilească fluxul sanguin arterial.

Noi ne îmbolnăvim de inimă fără să ne dăm seama de acest lucru? Putem descoperi ușor că avem o problemă cu inima?

Dacă ne adresăm cu regularitate și facem examene medicale încă de tineri, în special persoanele din grupul de risc, atunci da. Trebuie să prinzi momentul înainte să dezvolți o complicație fatală și să preîntâmpini dezvoltarea maladiei.

Adică problema e nu prindem momentul și nu ne adresăm la medic, iar ulterior avem de suferit…

Da. Poate că oamenii s-ar adresa, dar din păcate sistemul nostru medical nu ne oferă atâtea posibilități de diagnostic și tratament așa cum se întâmplă în țările dezvoltate. Pacientul care face parte din grupul de risc sau care are deja o boală cardiacă trebuie să-și facă cele mai elementare analize – de exemplu cele de sânge, care trebuie monitorizate cu regularitate la trei, la șase luni. Sistemul nostru medical nu ne permite să facem acest lucru la cel mai înalt nivel. Asta deși încercări sunt. Cel puțin la nivel de medicină primară bolnavii cardiaci sunt încadrați în grupurile de risc. E vorba inclusiv de diabetici, hipertensivi, cei care suferă de dislipidemie si dezechilibru in analizele de colesterol. Ei sunt monitorizați. Mai departe însă, când au nevoie de investigații, este dificil să ajungă la alt nivel calificat. Medicina primară nu oferă prea multe posibilități de diagnostic funcțional. Fiecare pacient suspectat de ateroscleroză trebuie să facă ecocardiografie sau i se mai spune doppler vascular. Ulterior e nevoie de investigații mai complexe, cum ar fi testul cu efort cardiovascular, ulterior coronografia, dacă e nevoie, care verifică starea arterelor coronariene, acele vase care asigură inima cu sânge. Noi ce avem, de fapt? Ecocardiografie putem face doar la Chișinău, Bălți și în câteva centre raionale. Aparate pentru testul cu efort, care ar putea depista o ischemie cardiaca (afectarea circulației sanguine în arterele coronariene) și ar arăta dacă pacientul trebuie sau nu să meargă la investigații mai profunde cum este coronarografia, avem doar în centre specializate, iar coronaro-angiografia doar la Chisinau - la Medpark, Institutul Cardiologic și în alte 1-2 centre private.

Coronarografia este o procedură de diagnostic exactă care stabilește gradul de îngustare a arterelor coronare. Pentru că în Moldova ea este „deficit” sau poate din cauza lipsei de informație, bolnavii adesea ajung în stare gravă, tardiv, iar după efectuarea acestei proceduri, se constată că deja trebuie să se intervină chirurgical.

De ce?

Pentru că acești oameni nu au avut acces la timp la acest examen medical. De exemplu cu cinci-șapte ani în urmă, când nu ar fi fost nevoie de intervenție. În ce constă coronarografia? Ea este o procedură de diagnostic în care se introduce o substanță de contrast, care ajunge la vasele din jurul inimii și astfel depistezi cât de îngustate sunt arterele.

În urma acestui examen și în funcție de cât de îngustate sunt vasele, pot exista trei tipuri de tratament. Dacă e îngustat nesemnificativ, pacientul primește doar tratament medicamentos, dacă vasul e îngustat mai mult de 60%-70%, atunci i se propune procedura de stentare sau angioplastie. Este o procedură care restabilește fluxul de sânge prin arterele coronariene și micșorează riscul unui infarct pe viitor. Deci, pacientul în primul rând scapă de dureri mai ales când depune efort, în al doilea - diminuează riscul unui infarct. Deci vom avea mai puține infarcte și mai puține decese din cauza infarctului miocardic. Când vasele sunt afectate foarte tare, nu-i poți monta un stent, în acest caz pacientul este trimis la operație.

Dna Ivanov, să admitem că instituțiile medicale din Moldova nu sunt dotate cum trebuie, că sistemul nu oferă acces la tratament și prevenire așa cum ar trebui să fie. Pe de altă parte, oamenii înțeleg că e și responsabilitatea lor să aibă grijă de sănătate sau preferă să creadă că medicul e purtătorul lui de grijă?

Pacienții sunt diferiți, dar nu-i putem compara cu europenii. Vă dați seama că pacientul european are alt nivel de trai, este bine informat și conștientizează ce trebuie să facă, astfel că la cea mai mică înțepătură , se adresează la medic, dar fac asta pentru că sistemul medical le permite și le acoperă toate cheltuielile. Din păcate, poate din cauza vieții amare pe care o au majoritatea oamenilor din Moldova, aceștia se adresează mai târziu la medic. Pacienții noștri se ghidează de expresia populară „poate mi-a trece”. Deci, foarte greu ajung la concluzia că pot avea o boală cardiacă. Pe de altă parte, oamenii noștri nici nu sunt bine informați despre bolile inimii și consecințele pe care le pot avea acestea pentru viața lor.

Vorbiți că nu sunt informați, dar pacienții moldoveni poate mai mult decât cei europeni au acces la toate sursele de informare. De ce unii înțeleg, iar alții nu? E servită cumva altfel informația?

Acolo evidența la nivel de medicină primară este mult mai strânsă și legătura cu pacientul la fel. La noi oamenii au acces la internet, dar nu toti știu ce și unde să caute, unde să se adreseze, etc. Posibil sunt preocupați de diverse probleme sociale, muncesc mult, au informație incompletă – ce mai aud de la rude, vecini ori de la doctorul de familie și nu au prea mult timp să se informeze. Doar atunci când nu mai pot de durere încep să se adreseze la un specialist. Uneori poate fi prea târziu. Și doctorii din raion tratează pacientul cu ce pot și cu posibilitățile pe care le au. Când văd că tratamentul nu are efect, îl trimit la Chișinău în centre republicane și de-acolo, dacă este posibil bolanvul e spitalizat, dacă nu, atunci mai durează ceva timp până se găsește un loc în staționar.

Haideți să vorbim despre cauze. Dvs ați început să le enumerați…

În general, bolile se bazează pe factorii de risc. Factorii de risc sunt acele momente cheie, când dacă se acționează la timp poți preîntâmpina o maladie cardiacă. Sunt factori de risc modificabili și ne-modificabili. Ultimii sunt cei care nu-i mai poți influența. Adică ai moștenit-o genetic, cineva din familie sau rude apropiate au avut o patologie cardiacă – infarct miocardic, atac cerebral vascular, deces subit la vârstă tânără. Aici nu mai poți influența nimic.

Al doilea factor ne-modificabil este vârsta și sexul masculin. De regulă, bărbații trecuți de 50 de ani sunt mai predispuși spre patologii cardiace. În ultimul timp se vorbește mai mult despre perioada de post menopauză, când se produce revoluția hormonală în organism și predispune femeia la boli cardiace, aceleași crize hipertensive, infarct miocardic.

Factorii de risc modificabili sunt cei pe care-i poți influența sută la sută. De exemplu, fumatul. Persoana care fumează se poate lăsa de fumat. Alți factori de risc modificabili sunt obezitatea și sedentarismul. Avem tot mai multe persoane obeze, care dacă ar da kilogramele jos, ar putea preîntâmpina o patologie cardiacă. Sunt pacienți care conștientizează acest lucru și slăbesc. De exemplu, am un pacient care timp de trei ani a slăbit 50 de kg. Lent, fără să se grăbească. Era deja hipertensiv. Acum nu mai stă pe pastile. A scăpat de ele doar schimbându-și stilul de viață. A slăbit, face sport, se alimentează sănătos și face investigații cu regularitate. Atât.

Și când spuneți că trebuie să mâncăm sănătos, ce aveți în vedere? Sănătos poate fi orice produs natural, inclusiv pâinea. Unde este echilibrul între carne, pâine, fasole ori legume?

Trebuie să mâncăm și carne și pâine. Altceva e cum le mâncăm. Alimentația nesănătoasă provoacă dislipidemia, dezechilibrul de grăsimi în sânge. Toată lumea știe că este important ce nivel de colesterol ai în sânge, dar el trebuie menținut la un anumit nivel, în funcție de factorii de risc și patologiile prezente.

De exemplu, pentru cei sănătoși tun nivelul de colesterol poate fi unul, iar pentru o persoană care s-a confruntat cu o problemă cardiacă, în special dacă a suportat un infarct sau are diabet zaharat, deja țintele de colesterol care trebuie să le mențină pentru viitor trebuie să fie mult mai joase în comparație cu cei sănătoși. Ca să menții o lipidogramă corectă, trebuie să ții sub control colesterolul cu toate fracțiile lui. Dacă nu scazi nivelul de colesterol, el se depune pe vase și treptat îngustează arterele, iar acest lucru duce la boală cardiacă. Trebuie să fie un aport suficient de acizi grași, aminoacizi Omega 3. Deci, tot ce conține Omega 3 este foarte sănătos și împiedică dezvoltarea aterosclerozei. Mulți pacienți ne spun că mănâncă foarte bine, nu mănâncă grăsimi, dar mănâncă o dată pentru toată ziua. Respectarea regimului alimentar și meselor de bază ale zilei sunt un lucru foarte important. Dacă nu le respecți, se produce un dezechilibru în metabolism.

Când spuneți de produse care conțin Omega 3, la ce produse vă referiți?

Este vorba despre peștele de mare, care conține destul de mult Omega 3, somon, ton, macrou, mai puțin crevetele, ,fructe, legume. Peștele de râu este gras, dar nu în Omega 3 și nu se recomandă să fie consumat des. Uleiul de măsline, salate verzi în permanență, inclusiv și pe perioada iernii. Semințe de dovleac, de in, de floarea soarelui, migdale, nuci, alune. Toate conțin Omega 3. Excluderea parțială sau completă a grăsimilor, lactatelor cu un procent mare de grăsimi, reducerea consumului de ouă. La sate oamenii mănâncă mult mai caloric. Vin unii pacienți și spun că mănâncă corect, dar că nu se pot lipsi de anumite bunătăți. Nimic nu este interzis. Important să se consume cu normă. În normă se respectă atât cantitatea, calitatea cât și regimul alimentar. Spre exemplu de multe ori suntem întrebați de alcool, dacă poate fi consumat sau nu.

Și se poate chiar și pacientului cu probleme cardiace?

Chiar și lui. În literatura noastră medicală scrie ca vinul este antioxidant. El scade colesterolul și tensiunea, mai ales vinul roșu sec. Se recomandă cel mult 10-20 de grame de alcool pe zi. Adică un pahar de vin conține aproximativ 10 grame. Se permite 10 grame de alcool femeilor și 20 de grame - bărbaților. Noi le permitem acest lucru pacienților care înțeleg că e voie doar această cantitate și respectă întocmai indicațiile medicului. Totodată, vinul crește nivelul colesterolului bun. Efortul fizic, la fel crește nivelul colesterolului bun. Dacă ții cont de aceste lucruri, menții echilibrul dintre colesterol bun și cel rău.

Vorbeam mai devreme că foarte mulți oameni își îmbolnăvesc inima din cauza stresului. Ce loc ocupă acesta în topul cauzelor care provoacă bolile de inimă?

Nu știu dacă vă pot da date statistice concrete, dar aș putea spune că e chiar pe primele locuri. Din observații pot să vă afirm că majoritatea pacienților tineri care vin la noi cu infarct, au factorul cauzal de bază stresul. În plus, mulți tineri sunt fumători și pe fon de stres se întâmplă toate catastrofele. Fie că face o criză hipertensivă, fie accident vascular, infarct ori spasm vascular prelungit, care la fel duce la consecințe grave. Noi ne străduim să nu fim stresați, și deși asta vizual nu se vede, în organismul nostru se întâmplă totuși ceva. Soluția e să menajăm stresul.

Există careva secrete cum menajăm sau evităm situațiile de stres?

Nu există secrete sau recomandări stricte scrise undeva. Fiecare om cunoaște cel mai bine cum să-și menajeze stresul. Unii fac psihoterapie. Nu înseamnă însă că trebuie să iei o țigară și să te apuci de fumat ca să te potolești. Analizezi, te răcorești și mergi înainte. Toată lumea este în stres, dar fiecare reacționează diferit.

În general, putem ieși din acest cerc vicios în care trebuie să ne mișcăm repede, să facem față la atâtea lucruri care ne stresează practic în fiecare zi?

De multe ori avem la primire pacienți care vin și spun că îi doare inima. Din discuții putem înțelege dacă e chiar bolnav sau doar i se pare. Uneori suntem nevoiți să indicăm proceduri de psihoterapie, nu neapărat tratament medicamentos. În ultimul timp pacienții noștri sunt mai complianți. Dacă înainte recomandai cuiva psihoterapie credeau că au probleme cu sănătatea mentală, acum însă acceptă și merg. E ceva absolut normal să mergi la un psiholog, dacă este necesar. Uneori le prescriem și medicație sedativă pentru o anumită perioadă. Ideal ar fi să treacă totul fără pastile, dar dacă e nevoie atunci începem cu medicamente pe bază de plante și dacă e mai grav trecem la tratamente biochimice.

Cu cine ar fi mai indicat totuși să discutăm în primul rând când simțim că stresul ne domină – cu doctorul ori cu psihologul?

Cu cardiologul, pentru că după cum am mai spus, nu fiecare durere toracică înseamnă neapărat o problemă cardiacă. Dar, iarăși, din experiență, pacientul vine la cardiolog, i se fac toate examenele medicale și dacă se exclude patologia cardiacă, în mare parte reușim să-i demonstram pacientului că este sănătos, iar dacă mai are îndoieli, îl sfătuim să meargă la psiholog ori neurolog

Apropo, cu ce alte maladii pot fi confundate bolile cardiace?

Pacientul poate avea doar o durere musculară, o miozită, o problemă reumatologică sau o problemă a coloanei vertebrale. Durerea din regiunea toracică a coloanei vertebrale cel mai des se resimte în regiunea inimii. Există diferite tehnici, pe care cardiologii, și nu doar ei le cunosc, astfel pot stabili diagnosticul. Pneumonia, o banală problemă respiratorie, la fel poate să dea dureri în regiunea inimii. O viroză poate să dea și ea complicații la inimă. Există și factorul psihologic, când pacientul simte niște spasme vasculare pe fon de stres sau are insomnii, și crede că are o problemă cu inima. Surmenajul provoacă spasme vasculare și la fel poate produce multe dureri în regiunea inimii.

Cine sunt mai afectați de bolile inimii, cei angajați, cei neangajați, oamenii de la sate ori cei din orașe?

Nu avem o astfel de evidență. Pot să spun că 50 la 50. Cei care sunt din mediul rural fac mai multă mișcare și tolerează mai ușor efortul fizic și durererea. Oamenii care au un serviciu mai sedentar, de birou, fac mai puțin efort fizic și respectiv tolerează mai greu durerea.

Care dintre maladiile cardio-vasculare sunt în topul bolilor de inimă?

Sunt hipertensiunea și cardiopatia ischemică atât în Moldova, cât și la nivel mondial. Cauza este aceeași - în 90 la sută de vină e ateroscleorza, care se dezvoltă în tinerețe și treptat progresează. Doar că la unii manifestările asterosclerozei se simt la 80-90 de ani, iar la alții la 40-50 sau chiar mai devreme. De multe ori avem pacienți care vin la noi și vor să afle cauza tensiunii. 10-20 la sută dintre hipertensivi pot să aibă hipertensiune secundară. Secundară când apare pe fonul patologiilor altor organe, cum ar fi cele de rinichi, glandelor suprarenale sau arterelor renale. În tinerețe vasele sunt elastice, dar după ce sunt afectate ele devin mai rigide. Pierderea elasticității vasculare cauzează dezvoltarea tensiunii. Atunci când sunt excluse alte cauze secundare, noi îi spunem pacientului că problema tensiunii  este cauzată de asteroscleroză și atunci pacientul trebuie să conștientizeze că trebuie să ia mereu tratament, deoarece tensiunea nu se tratează. Ea poate fi menținută prin tratament permanent specific. Dacă pacientul nu va fi informat și nu va conștientiza acest lucru, atunci treptat ar putea ajunge la o complicație fatală cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Cât de repede trebuie să se intervină ca un om să fie salvat ori readus la viața lui de până la infarct, să zicem?

Infarctul miocardic acut reprezintă întreruperea bruscă a fluxului sanguin, datorat in mare parte fisurării plăcilor de colesterol. Depinde. În caz de infarct miocardic acut, după 15-20 de min din moment ce vasul s-a închis, s-a trombozat, se dezvoltă necroza mușchiului cardiac. Atunci, cu cât mai repede se intervine și se restabilește circulația sângelui, cu atât mai mari sunt șansele ca mușchii inimii să sufere mai puțin complicațiile unui infarct. Deci, ideal este să se intervină în primele două ore. Cu cât mai mult trece timpul, cu atât mai mare va fi zona de necroză a miocardului și o bucată de mușchi cardiac va muri. Zona asta se va transforma pe viitor într-o cicatrice. Când se produce infarctul, înseamnă că un vas care alimentează inima cu sânge s-a trombozat și zona asta moare. În funcție de cât timp trece, ce arteră este afectată și la ce nivel - zona necrotizată va fi mai mare. Cu cât e mai mare zona de miocard care a murit, cu atât mai mari sunt riscurile de dezvoltare a complicațiilor pe viitor - a insuficienței cardiace, aritmiei, care uneori este greu de tratat.

Cum se intervine, dacă medicii au ajuns la spital cu pacientul în cel mult două ore?

Tratamentul modern al infarctului miocardic reprezintă coronarografia, angiografia de urgență cu efectuarea angioplastiei. Aceasta procedura poate fi efectuată și în mod planic. În cazul infarctului procedura de coronarografie trebuie făcută cât mai repede din momentul debutului durerilor. Deci, omul având o durere toracică clasică, el trebuie să solicite urgența sau să se adreseze după ajutor medical. În orice instituție medicală, specializată există criterii clinice și investigații de urgență în care diagnosticul de infarct poate fi pus în câteva minute. O electrocardiogramă banală, niște analize specifice de sânge care sunt markeri de necroză a miocardului, care arată dacă pacientul face infarct sau nu și atunci pacientul este doar transferat în laboratorul de angiografie unde se face procedura de coronarografie. Se depistează locul trombozei și imediat se recurge la restabilirea fluxului sanguin, ori se face o trombo-aspirație, dar nu întotdeauna, și se introduce un balon care dilată vasul. Abia după aceasta se aplică stentul. Această procedură se numește angioplastie.

Este o procedură chirurgicală sau una minim invazivă?

Este o procedură minim invazivă care se face prin artera radială (de la mână )sau femorală (de la picior), este ca o injecție. Se introduce substanța de contrast,  apoi balonul si stentul, care ajung până la vasele din jurul inimii stabilind locul problematic și restabilind circulația. Asta salvează pacientul. Ar fi ideal să avem la nivel de țară astfel de centre. În afară de cele din Capitală, măcar în Nordul si în Sud să mai fie. Drept exemplu, în România, în toată țara sunt diferite puncte de angiografie și la ei un pic s-a micșorat mortalitatea, datorita posibilități efectuării acestei proceduri în timp rapid. Pacienții cu infarct pot avea simptome diferite. Sunt pacienți care au și șoc cardiogen sau edem pulmonar. Acestea sunt două criterii care arată gravitatea infarctului, și după care, uneori pacientul nu supraviețuiește. Dar, intervenindu-se cu procedura dată pacientul poate fi salvat. Ideal ar fi să avem cât mai multe centre de cardiologie intervențională.

Apropo de semne, care sunt cele mai elementare semne pe care un pacient trebuie să le cunoască pentru a putea preveni un infarct?

Tabloul clinic tipic ar fi o durere brusc instalată în piept, care durează mai mult de 15-20 min care nu cedează la medicația obișnuită.Pacienții povestesc adesea despre senzația de compresie, de apăsare, de frigere, de ardere în piept sau de strângere. Durerea iradiază în mâna stângă sau în ambele mâini, în maxilarul inferior, în spate, în special între între omoplați. Asta ar fi o durere tipică, dar, uneori durerea nu este foarte pronunțată. Pacientul se gândește că poate îi va trece, însă durerea iradiază în abdomen, poate să mimeze o durere de stomac sau o problemă gastrologică sau altceva, sau pacientul nu atrage atenția. De multe ori, durerea este însoțită de dispnee, care se manifestă prin intensificarea respirației, senzația de sufocare, amețeli, pacientul, fiind palid ori transpirat, poate avea senzație de frică. Omul are senzația că se sufocă, iar expresia feței e ca atunci când ți-e tare frică de moarte. Se poate întâmpla ca pacientul să-și piardă cunoștința. Până la o pătrime dintre cazurile de infarct pot fi silențioase, fără niciun tablou clinic.

Dar e posibil ca un om care a suferit un infarct miocardic să nu-și dea seama de acest lucru și să supraviețuiască, iar ulterior să descopere că a suferit un infarct la un examen medical?

Da, poate fi descoperit peste o perioadă la un alt examen medical și atunci merge cu diagnosticul de infarct miocardic vechi, indefinit în timp. Acesta se numește popular „infarct suportat pe picioare” și sunt considerate infarcte silențioase.

Câte infarcte poate să sufere un om până, doamne ferește, la deces?

Nu putem spune exact, dar cert e faptul că dacă a suportat un infarct, al doilea poate fi mai agresiv sau fatal. De regulă, două ori trei. O dată cu repetarea infarctului starea pacientului se agravează, pentru că un infarct repetat afectează o altă zonă, un alt vas. Atunci, odată cu necrotizarea miocardului, mușchiul cardiac devine mai slăbit. Porțiunile astea rămân necontractile pe toată viața. Atunci este o bucată care nu se contractă, restul se contractă și treptat inima se dilată și se dezvoltă insuficiență cardiacă, pot apărea aritmii, formare de trombi intra-cardiaci, care cresc riscul de deces subit al pacienților și afectează calitatea vieții.

Aritmiile sunt des întâlnite printre pacienți?

Da, sunt destul de dese. Aritmiile, sunt la fel o problemă majoră, o patologie cardiacă foarte des întâlnită, doar că aritmiile sunt de foarte multe tipuri. Există aritmii mai ușoare, mai benigne, care pot fi tratate și fără medicamente. Există și aritmii maligne, mai periculoase și aici fără tratament nu te descurci. Aritmiile pot să apară și pe fon de disfuncție vegetativă. Pacientul are senzația de palpitație, dar nu este nimic grav. Oricum, trebuie exclusă printr-un consult și investigații patologia cardiologică. În cazul unui infarct, aritmiile sunt destul de periculoase. Pot duce la deces rapid și este foarte complicat să salvezi pacientul în momentul potrivit. Sunt și cazuri mortale.

În general, la noi care e situația? Pacienții cu infarct sunt depistați la timp, se adresează la timp?

Aceasta este una dintre marile probleme. Neavând acces la serviciile de cardiologie intervențională, angiografie de urgență în momentul în care a avut loc infarctul, pacientul se adresează târziu. Uneori și după 12, 24 de ore sau chiar mai târziu. Deja, putem spune că faptul e consumat și acolo unde deja a murit o zonă de miocard, chiar restabilind circulația nu poți să-i alimentezi zona aceasta atât de mult. Oricum, în special când durerea persistă, se face coronarografie, se vede situația vaselor. La necesitate se face angioplastia, ca să se prevină un infarct pe alt vas.

Cu ce sechele rămân pacienții?

De obicei, mușchiul cardiac pierde puterea de a se contracta. Dacă puterea inimii de a se contracta se măsoară în procente și norma ar fi de 50 % și mai mult, atunci în funcție de cât de mare este zona afectată, puterea de contractare a inimii scade sub cincizeci la sută.

Pe fon de infarct miocardic pot fi afectate valvele, mușchii papilari sau cordajele din interiorul inimii. Din acest motiv, pacientul poate dezvolta pe viitor dispnee, adică înădușeală sau alte complicații, uneori ajungând la chirurgie cardiacă din cauza complicațiilor mecanice. Dispneea este un criteriu de clasificare a insuficienței cardiace. Aceasta progresează în timp, chiar dacă pacientul va administra medicație. Oricum, după infarct sigur trebuie să administrezi medicație specifică.

Un doctor cardiolog poate observa dacă un pacient suferă de o boală a inimii, doar uitându-se la el? Sunt semne vizibile?

Vizibile da, dar schimbând câteva vorbe cu pacientul un cardiolog își dă seama că acesta are o problemă cardiacă. Îți poți da seama chiar ascultându-l cum respiră, cum arată, prezența ori lipsa edemelor și ce culoare are fața. Noi numim acrocianoză, adică senzația de învinețire a buzelor, a vârfurilor urechilor, nasului. Asta, la fel, poate să indice o problemă cardiacă sau pulmonară, sau combinate. Vizual da, ai niște bănuieli, niște presupuneri, care le confirmi prin investigații.

Ce putem face noi în Moldova pentru a schimba lucrurile la capitolul maladii cardiace? Cum educăm oamenii, sistemul medical?

Suntem departe de europeni la acest capitol, dar putem schimba lucrurile prin eforturi comune. Prin diverse campanii de promovare activă a modului sănătos de viață, în așa fel ca pacientul să înțeleagă ce trebuie să facă, care sunt riscurile pentru el și când trebuie să se adreseze după ajutor medical, de ce și care sunt pașii care trebuie urmați. În al doilea rând, intervine și factorul financiar, social. Dacă pacientul și-ar permite mai multe lucruri, alimentație corectă și sănătoasă, posibilitatea să facă sport, ar avea o poziție socială mai bună, un serviciu mai bun, atunci sigur și el va merge pe o treaptă mai sus. Poate se va adresa la timp şi mai îndrăzneţ după ajutor medical. La nivel de stat, dacă sistemul medical ar fi perfect, iar oamenii ar avea posibilitatea să facă investigații la nivel de medicină primară, atunci ar fi mai puține cazuri de îmbolnăvire, de infarct sau alte complicații ale patologiilor cardiace. Dar, asta nu depinde doar de pacient. Părerea mea este că pacientul trebuie să fie informat și să conștientizeze că e obligat în primul rând el să-și păstreze sănătatea şi să aibă acces la investigaţii şi tratament la timpul potrivit.

Este greu să convingi un pacient cu o patologie cardiacă că el trebuie să-și schimbe modul de viață?

Da, e destul de complicat, deoarece pacientul, pe de-o parte, parcă conștientizează că trebuie să facă anumite lucruri, dar pe altă parte, el nu poate. Doar un procent mic de pacienți pot ieși de la consultație și pot promite că vor urma recomandările medicului, dar asta nu înseamnă că sigur o vor face. Efectul se vede în timp, atunci când vine peste o lună, trei ori șase luni la consultații repetate și atunci vezi succesul. Se întâmplă și cazuri de eșec. Trebuie să fii aproape de pacient și să-i inspiri încredere când vorbești despre astfel de momente.

Boala cardiacă are o imagine diferită în rândul populației. Deseori este considerată o boală a oamenilor activi, cu o viață stresantă și responsabilități sau o boală a persoanelor ce au făcut excese pe parcursul vieții, dar nu este așa. Boala coronariană nu este boala persoanelor stresante și încărcate de responsabilitate. Nu este neapărat o boală dramatică. Este mai degrabă o boală asupra căreia puteți acționa, dar numai prin adoptarea unui mod de viață sănătos și prin respectarea recomandărilor medicale. Scopul principal pe care vi-l puteți stabili ar fi să aveți o viață armonioasă, mai sănătoasă. Scopurile pot fi atinse doar prin conștientizare și prin respectarea recomandărilor.

Concluzia pe care mi-o fac este că noi nu știm să ne alimentăm corect, suntem leneși la sport și încă și stresați. Mai predomină și factorul social - trăim într-o țară cu probleme, care ne doboară, inclusiv inima…

Posibil. În unele cazuri situațiile ne depășesc, ne doboară, suntem blocați la anumite nivele și nu reușim cu toții să avem acces la timp la asistență medicală specializată.

Doamna Ivanov, vă mulțumim pentru acest interviu.

Sursa:  www.e-sanatate.md

Autor: Elena Cioina