Aureliu Batrînac, doctor de inimi: „Inima este un miracol. Este fermecător și cuceritor acest organ”

Aureliu Batrînac, doctor de inimi: „Inima este un miracol. Este fermecător și cuceritor acest organ”

26 May, 2016

Ce este inima? Organul care pompează sângele la fiecare celulă din corpul nostru, ținându-ne astfel în viață. Inima, în general, e un miracol, spune doctorul Aureliu Batrînac. Viteza cu care se mișcă însă lumea, stresul, oboseala cronică și sedentarismul fac de multe ori ca ea să cedeze, să se dezbată din ritm, să „obosească” dacă vreți și atunci, ca să-i readuci funcțiile, trebuie să o îngrijești cât se poate de bine.

În Moldova, maladiile cardiovasculare stau pe primul loc în topul tuturor bolilor. Situația e valabilă pentru întreg mapamondul, doar că în țara noastră oamenii abia învață că e mai bine să-i previi bolile, decât să lei tratezi consecințele. Și mai grav e atunci când inima pacientului nu mai poate fi salvată. De exemplu, anul trecut 23 de mii de bolnavi au murit din cauza inimii. Situația din păcate nu se îmbunătățește prea mult. Poate doar au început bolnavii să se adreseze mai des la medic. În ce stare însă ajung inimile moldovenilor la doctor, în ce măsură pacienții cu probleme cardiovasculare primesc ajutor la timp și de ce lasă inima să se îmbolnăvească într-un hal fără de hal? Despre toate astea am vorbit cu cardiochirurgul, Aureliu Bătrînac, director medical la Spitalul Internațional Medpark.  

Domnule Batrînac, bolile cardiovasculare sunt printre principalele cauze de deces ale multor oameni și moldovenii nu sunt o excepție. Din păcate…Cât de des până acum a trebuit să luați bisturiul în mână ca să salvați vieți?

În ultimii zece ani, în Moldova, aș zice că e un trend de creștere a patologiilor cardiovasculare, la fel ca în toată lumea. Pe de altă parte, oamenii devin din ce în ce mai bine informaţi și se adresează mai devreme la medic. Și apoi acum sunt mai multe centre de diagnostic și spitale care efectuează investigaţii pentru a stabili diagnosticul corect a bolilor de inimă. Pe această bază se pun indicaţiile adecvate pentru operaţiile pe cord și respectiv se înregistrează o creștere a intervențiilor cardiochirurgicale, dar care încă nu este suficientă pentru a satisface nevoile tuturor pacienților.

În Moldova se fac anual în jur de 700-800 de operaţii pe cord. Necesarul ar fi, cred eu, în jur de 2.500-3.000 de operaţii. Medpark face aproximativ 300 de operaţii pe an şi încă 500-550 de operaţii se fac la Spitalul Clinic Republican.

De ce nu se acoperă necesarul de intervenții?

Nu sunt suficiente capacități tehnice, dar nici resurse financiare pentru a ajuta toţi pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale.

Câți dintre pacienţi ajung pe masa de operaţie din cauza că nu tratează boala la timp?

E greu să vă spun niște cifre exacte. În acest moment sunt metode de tratament chirurgical, inclusiv mini-invasive practic pentru toate bolile de inimă. Dar, în evoluţia oricărei boli poate surveni o etapă când e nevoie ca chirurgul cu bisturiul să tratateze acest pacient, pentru a-i schimba calitatea vieţii. Adresarea tardivă la medic sau prezența unor patologii asociate poate crea situații când operaţia nu poate rezolva problema în totalitate.

Eu aş formula altfel întrebarea: Câţi pacienţi din categoria celor indiferenți pentru propria sănătate, care nu evită factorii de risc și nu se luptă cu propriile vicii, pot să dezvolte o maladie a inimii și ulterior să aibă nevoie de o intervenție chirurgicală?

Acum, se vorbește tot mai des despre faptul că fumatul este nociv, că oamenii trebuie să ducă un mod de viaţă mai sănătos, să se alimenteze corect, să facă mai multă mişcare, să menţină sub control cifrele tensiunii arteriale, să trateze bine diabetul zaharat, etc. Foarte des întâlnesc pacienţi care ajung la operație din motiv că, deși cunosc că au boală cardiacă, nu respectă recomandările medicului. Pacientul nu adoptă o dietă mai sănătoasă, nu scade în greutate, nu se lasă de fumat, nu face mișcare. Din păcate, nu toți pacienţii sunt conştienţi de starea lor și iau măsurile necesare de precauție.

Și la capitolul dotare tehnică pentru patologiile cardiace cum suntem asigurați în Moldova. E suficientă, e modernă sau din contra?

Per general, în Moldova situaţia este bună. Sigur că întotdeauna dorim să fim în trend cu ultimele tehnologii, precum oricine tinde astăzi să aibă un telefon mobil, un automobil sau alte echipamente mai performante. Astfel şi în medicină, tehnologiile avansează în fiecare zi, apar noi metode de diagnostic, de tratament, medicamente, instrumente, echipamente, pe care am vrea să le avem în dotare. Cu părere de rău nu dispunem de toate inovațiile tehnice și tehnologice medicale. Încă ne mai străduim să convingem factorii de decizie să cumpere cele mai performante echipamente pentru sistemul medical. Eu estimez că noi suntem dotaţi în proporție de 80-90% din necesarul unei dotări totale și de cea mai înaltă performanță, capacitate care ne permite să efectuam 80-90% din gama completă a operaţiilor pe cord care se fac peste hotare.

Există o serie de tehnologii sofisticate și extrem de costisitoare, precum ultimele tehnologii de implantare a valvelor cardiace percutan. Astfel, o singură valvă, cu toate dispozitive de implantare, ajunge la 35-40 de mii de euro. Există tehnologii medicale foarte scumpe care se aplică în cazuri rare și sunt vitale pentru salvarea unei vieți umane, dar care deocamdată, nu sunt accesibile în Moldova.

Și sunt bolnavi care au de suferit din cauza noi nu avem suficiente echipamente?

Nu sunt foarte mulţi. Astfel de probleme există în toate ţările, deoarece nu toate centrele care oferă servicii medicale chirurgicale trebuie să fie dotate cu absolut tot spectrul de tehnică și tehnologii pentru toate tipurile de patologii. Pe de o parte sunt necesare, dar pe de altă parte nu sunt cost-eficiente pentru instituțiile medicale, ca acestea să-și permită menținerea tehnologiilor utilizate epizodic. Este imposibil ca fiecare instituție, atât publică, cât și privată, să aibă toate tehnologiile existente în lume în momentul actual. Sunt utilaje care valorează milioane, de care poate să aibă nevoie anual doar unul sau doi pacienți. Eu înţeleg că viaţa unui om este inestimabilă, dar pe de altă parte vă imaginați să fie cumpărat un aparat de vreo câteva milioane de lei și doar unul sau doi pacienţi pe an să fie deserviți? Echipamentele și tehnologiile se învechesc moral în trei-patru ani. Pentru patologiile cardiace rare sau cele asociate te costă mult mai puțin să ai contracte semnate cu centre din străinătate din țări mari, unde numărul  acestor categorii de patologii este mai mare și implicit experiența medicală mai amplă. În astfel de centre specializate pacientul poate primi tratamentul necesar.

De exemplu, deocamdată, noi nu avem în țară dispozitive care să ne permită să instalăm sisteme de inimă artificială. În  cazurile în care un pacient are un infarct de miocard sau o miocardită fulminantă, care poate să li se întâmple şi copiilor, o soluție modernă este implantarea inimii artificiale pentru a le prelungi pentru o perioadă de timp funcţiile organismului. Iată aşa utilaj noi în ţară nu avem.

Aici, la Medpark, unde lucrați, dispuneți de toate echipamentele necesare pentru operațiile de inimă sau nu?

Medpark este foarte bine dotat. Spitalul poate efectua practic toate operaţiile care se fac în centrele de performanță din Vest, cu excepţia transplantului și a unor intervenții chirurgicale care necesită tehnologii extrem de costisitoare.

Ce tratamente chirurgicale pot fi efectuate în Moldova?

Noi realizăm absolut toată gama de intervenţii pentru patologia arterelor coronare, cardiopatia ischemică, precum bypassul aorto-coronarian. Vă reiterez că la Medpark folosim absolut toate tehnologiile moderne utilizate în lume. Mă refer la revascularizarea miocardului, folosind mai multe grefe arteriale, toate combinaţiile de grefoane arteriale, venoase şi diferite alte combinaţii. Numărul de intrevenții chirurgicale de acest fel realizate cu succes este impunător.-avem experienţă foarte mare. Primul grup de intervenții sunt  pentru cardiopatie ischemică: operațiile de revascularizare de miocard, revascularizare prin bypassul aorto-coronarian, pentru anevrismul ventricular stâng, pentru insuficienţele mitrale sau aortice de cauză ischemică, rupturile de sept din cauza infarctului de miocard.

Alt grup de operaţii sunt operaţiile valvulare, din cauza afectărilor reumatice ale valvelor cardiace sau din cauza displaziilor sau a valvulopatiilor degenerative, calcificărilor valvulare, din cauza avansării în vârstă, etc. Practic tot spectrul de operaţii valvulare, atât prin plastie valvulară, cât şi prin înlocuiri valvulare. Avem și cele mai bune proteze care sunt actualmente în lume. La Medpark am reușit să atingem performanțe comparabile cu cele la nivel european în această categorie.

Cel mai avansat și complex grup de operaţii sunt operaţiile pentru anevrismul de aortă, atât pentru anevrismele cronice, cât şi pentru stările de urgenţă, precum disecţiile de aortă, rupturile de aortă. Suntem gata să le acordăm ajutor medical și acestor categorii de pacienți.  De asemenea, operăm practic toate formele de tumori cardiace şi multe dintre viciile înnăscute ale adultului, patologiile care au în esenţă o boală căpătată la naştere, dar care nu a fost operată în copilărie. La Medpark, avem o experienţă foarte mare și în tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice obstructive, operaţii pe care puţine centre le efectuează, chiar la nivel european. Suntem un centru dedicat pentru astfel de intervenții.  Aș vrea să remarc că specialiștii cardiologi trebuie să fie atenți la pacienţii cu cardiomiopatie hipertrofică și să conștientizeze necesitatea adresării urgente unui cardiochirurg.

Domnule Batrînac, unde pot moldovenii beneficia de aceste operații intervenționale?

În prezent, în puține instituții există posibilităţi tehnice și potențial uman să se facă aceste operaţii intervenţionale, în cazurile de infarct de miocard. Ce ține de Medpark, pot menționa că aici există un serviciu complex și unic în țară, unde toată gama de servicii de diagnostic și tratament cardiologic este organizată sub un singur acoperiș, iar echipa multidisciplinară asigură asistența calificată de care au nevoie pacienții cu patologii severe și asociate.

Care sunt cele mai complicate operații pe cord?

Eu cred că intervențiile pentru anevrism și disecţiile de aortă, deoarece sunt foarte complexe, de durată, deși  pot fi realizate prin tehnologii clasice fiecare caz este foarte individual și necesită inteligență profesională specială. Uneori poți să intri la operaţie cu un plan, dar realizarea practică poate fi cu totul alta. De aceea este important să fii foarte bine pregătit și documentat, să ai suficientă agerime profesională, să ai abilitatea de a utiliza diverse tehnici și tactici chirurgicale potrivite fiecărui pacient.

Avem suficienţi specialişti în cardiochirurgie?

Numeric da, dar cred că unele abilități și competențe necesită a fi actualizate sau dezvoltate. Echipamentele, tehnologiile, resursele farmacologice se modernizează impetuos. Eu şi colegii mei din echipa Medpark investim în formarea continuă și dezvoltarea de noi competențe, ne străduim să fim la curent  cu cele ultimele tendințe. Uneori, e atât de multă informaţie, care pur şi simplu te inundă şi nu este ușor să alegi o metodă chirurgicală. De aceea, ești nevoit să fii cu mâna pe carte în permanență, să citești articolele de pe internet și mii de reviste, care sunt publicate lunar şi în care sunt prezentate noi tehnologii, de diagnostic, de îngrijire post-operatorie și pe care trebuie să le ții minte. De aceea în lume sunt specialişti dedicaţi pe domenii înguste, dar  sunt și chirurgi universaliști. Este bine ca specialiștii chirurgi în formare, mă refer la cei mai tineri, să se specializeze în domenii mai înguste pentru a putea acoperi segmentul -nișă  cu tot spectrul de cunoştinţe necesare.

Domnule Batrînac, experiența și cunoștințele chirurgilor sunt importante și valoroase pentru tratamentul pacientului. Nici nu se discută. Cât de importantă este însă dotarea unei săli de operaţie cu echipamentul necesar?

Este foarte important. Eu mereu spun că medicina modernă este bazată pe aceleaşi principii ca și acum o sută de ani, o mie de ani. Adică bolnavul în primul rând are nevoie de o vorbă bună, de atitudine omenească. Însă, având în vedere că avem un avantaj de două mii de ani faţă de cei care au început medicina, pentru a avea rezultate moderne tehnologiile şi echipamentele moderne ne ajută să lucrăm cu mai multă precizie, să oferim mai multă protecție pacientului și să salvăm mai multe veți omenești. Echipamentele ne ajută astăzi să lucrăm cu o productivitate sporită și să oferim o calitate mai bună a tratamentului.

Totodată, vreau să vă spun că deseori cauzele insucceselor în chirurgie se datorează defectelor tehnice sau ale instrumentelor. Dotarea este foarte importantă, deoarece noi cunoaștem mult mai bine tehnicile chirurgicale și puţini chirurgi s-ar aventura acum să mai facă operaţii pe care nu le cunosc. Majoritatea specialiștilor care se apucă să facă unele operaţii au experienţă şi ştiu cum să o facă, iar atunci când nu ai un instrument bun în mână, un echipament bun, nu poţi să efectuezi fără anumite riscuri o operaţie. De altfel, și siguranţa pacientului este incertă. În momentul în care ai pus o clamă, o pipie pe un vas important şi instrumentul acela nu ţine sau rupe vasul şi provoacă o hemoragie mare, atunci îi provoci un prejudiciu pacientului cu mult mai mare decât poate fi însăși operația. Din păcate, cunosc situații când din cauza instrumentelor necalitative se putea ajunge la complicaţii destul de severe. S-a întâmplat din lipsa asigurării suficiente cu echipamente şi utilaje. O sală de operaţie bine dotată este una dintre cheile succesului pentru rezultatele tratamentului chirurgical şi pentru siguranţa pacientului.

Și pacienții moldoveni ce preferă un chirurg bun sau o sală dotată, sau confort sau toate laolaltă? 

Pacienţii actuali le preferă pe toate împreună. Sigur că la noi oamenii sunt mai mult determinați în luarea deciziei de medic, ei aleg să vină la un medic competent, fiindcă presupun că dacă medicii sunt buni au și condiţii bune pentru a lucra.

Pe de altă parte, e foarte important pentru pacienți ca să aibă şi condiţii confortabile, corespunzătoare, fiindcă una din problemele frecvent întâlnite după operaţie este infecţia în chirurgie. Aceasta apare peste tot, dar acolo unde sunt condiţii mai bune, posibilităţi ca pacientul să fie izolat, fără mulți oameni în jur, e clar că rezultatele operaţiilor sunt mult mai bune.

De câte centre ar mai fi nevoie pentru a suplini tot necesarul de intervenții?

Ar fi bine să fie un centru de chirurgie cardiacă aproximativ la un milion de persoane, în care să se facă aproximativ o mie de operaţii pe an. Cam acesta ar fi necesarul. Dar când sunt mai multe centre, întotdeauna este şi o concurenţă mai sănătoasă şi o motivaţie ca să fie aduse tehnologii mai moderne pentru a fi mereu în top şi pentru a fi ales de pacienţi. Până la urmă pacienţii aleg doctorii experimentaţi, tehnologiile moderne şi condiţiile bune de îngrijire în spital.

Haideți să vorbim și despre altă latură a cardiologiei? După atâţia ani de experință, ce înseamnă pentru d-voastră să fii doctor de inimi?

Este o responsabilitate mare. Atunci când inima este bolnavă şi un pacient se află într-o stare critică trebuie să acţionezi foarte repede. Dar, pentru ca să acţionezi foarte repede, trebuie să ştii ce trebui să-i faci pacientului. Ca să ştii ce să-i faci, trebuie să ai cunoştinţe vaste și profunde. Deci, trebuie să fii foarte bine pregătit atât teoretic, cât şi practic. Pe de altă parte, ca să reușești să-i acorzi pacientului asistenţă medicală necesară trebuie să ai şi o echipa bună, iar oamenii care te înconjoară să vorbească cu tine în acelaşi limbaj. La fel sunt importante echipamentele ca să poţi să acorzi asistenţă respectivă. Mai trebuie să fii și sănătos tun (zâmbește) ca să rezişti la multe ore de stat în picioare și de activitate fizică. Mulți compară lucrul unui chirurg, după nivelul de efort fizic cu lucrul unui miner.

Cardiochirurgii, la rândul lor, se îmbolnăvesc de inimă?

Sigur. Și cardiochirirgii sunt tot oameni. Din păcate sunt și cazuri când aceștia au fost operaţi din cauza bolilor cardiace. Știu cazuri când și cardiochirurgii au fost operaţi de urgenţă. Știu când unora li s-a făcut transplant de inimă. Și aceștia sunt oameni care toată viaţa au lucrat în acest domeniu. E un lucru epuizant fizic și foarte stresant. Foarte multe operaţii le facem noaptea, sâmbătă sau duminică. Și oamenii ar trebui să înţeleagă că uneori un chirurg bun este şi un chirurg care are nevoie de puțină odihnă.

Domnule Batrînac, mai aveți emoții când mergeți la operație ori intervențiile au devenit ceva tehnic?

Avansând în carieră, îmi pare că fiecare operaţie cere un efort încă mai mare decât în tinereţe. Când  am început activitatea chirurgicală eram foarte curios să încerc tot felul de operații. În Moldova am fost printre primii care au „importat” foarte multe metode chirurgicale noi, pe care le-am făcut pentru  prima dată. M-am pregătit foarte mult, am fost în străinătate, în multe centre ca să acumulez experienţa pe care o aplic acum. Eram mereu ghidat de entuziasm, de dorinţa de a face noi operaţii, de a introduce noi tehnologii, etc. Cu anii și acumularea exprienței înţeleg că crește și responsabilitatea. Este foarte greu, în medicină, să-ţi capeţi un nume, dar este mult mai greu ca să-l menţii.

Mereu sunt presiuni foarte mari, apar pacienţi mult mai gravi. Uneori sunt pacienți cu boli foarte avansate, cu riscuri mai mari pentru operaţie, dar chirurgia le-ar oferi o şansă. În unele cazuri pot să apară complicaţii şi atunci apare presiunea, oamenii sunt mai predispuşi să găsească pe cineva vinovat, decât să analizeze propriile acţiuni. Eu întotdeauna am fost foarte dur cu mine. Mereu, am ținut să fiu cât mai corect, mai obiectiv. Acum responsabilitatea e mai mare, aşa că nici pe de parte nu mă duc la operaţie cu gândul că îmi va fi foarte uşor. Mă pregătesc pentru fiecare intervenție, exact ca și înainte.

Cum vă pregătiţi?

Revăd literatura, caut tehnicile noi, noutăţi, etc. Când nu am operații, îmi iau concediu. De exemplu, mă duc la o conferinţă în domeniu. Dacă nu țin câteva zile instrumentele în mână, atunci am acasă câteva dintre ele, pensete, ace, etc, deja uzate, și oricum mă apuc să cos ceva ca să-mi mențin simțul mușchilor.

Aveţi vreun ritual înainte de operaţie în afară de faptul că vă documentaţi foarte bine?

Da, am nişte secrete. Nu o să le spun, fiindcă practic toţi chirurgii, şi eu nu sunt o excepție, sunt puţin superstiţioşi. Când ai o operaţie  complicată, faci anumite acțiuni care știi că te protejează cumva de eventuale complicaţii. Și eu am o serie de ritualuri pe care le respect. Nu ştiu, sunt adevărate sau nu, dar oricum mă ajută. Singurul lucru pe care vi-l pot spune este că de fiecare dată când mă duc la operaţie mă rog Domnului şi-mi fac semnul crucii. Fără acest ritual nu duc pacientul în sala de operaţie.

Chiar am şi insistat ca în sălile de operaţie, unde operez, să fie şi câte o iconiţă. Poate sunt eu demodat, dar simţul acesta mă face să mă simt mai sigur. Undeva rațiunea cere acest ajutor spiritual. Și în medicină este invidie și uneori simţi ochii şi privirile altora și ai nevoie de o evadare sufletească.

Şi rugăciunea vă ajută?

Sunt convins că mă ajută să depăşesc toate provocările.

Ştiţi, medicina nu este aritmetică şi nu întotdeauna doi plus doi este sigur egal cu patru. Deși avem o mulțime de dovezi, literatură, manuale, articole, chiar respectând cu exactitate toate recomandările, nu întotdeauna obţii rezultatele dorite. În astfel de situați eşti nevoit să găsești soluții individuale, uneori neordinare pentru a salva situaţia şi a aduce lucrurile în albia lor de normalitate.

Pe de altă parte, şi pacienţii trebuie să înţeleagă că doctorii nu sunt maşini, nu le pot prevede pe toate şi respectiv nu pot apăsa butonul ca lucrurile să se rezolve imediat. Ar fi bine să fie mai înţelegători, mai răbdători şi mai încrezători. Încrederea în medicină scade probabil și pe fundalul situației din țară, în general. Dacă însă nu ai încredere în doctorul pe care l-ai ales să te ajute, atunci şi rezultatele nu vor fi cele aşteptate. Dacă de la început ai o atitudine agresivă, orice ajutor ai oferi sau cât de corect ai vrea să fii, mereu vor rămâne multe semne de întrebare. Avem foarte mult de lucru atât cu medicii, cât şi cu pacienţii.

Dumneavoastră ați avut multe operaţii de inimă, pe unele chiar le-aţi ţinut în mână, le-aţi oprit, le-aţi pornit din nou. Și pentru că înțeleg că vă încredeți foarte mult în forța divină, ați simțit cumva că sunteți un fel de Dumnezeu pentru acel pacient?

Nu. Categoric, nu. Dumnezeu e singurul și el le ştie pe toate, le poate pe toate şi ne ghidează pe noi. De fapt, eu sunt sigur că oamenii care au succes în medicină au şi harul lui Dumnezeu pentru a face aceste lucruri.

Medicina este o specialitate care poţi s-o practici numai atunci când iubeşti foarte mult oamenii, când poţi să-ţi dedici viaţa lor. Astea nu sunt cuvinte mari, nu-s cuvinte frumoase, dar cu cât mai mult înaintez în vârstă, îmi dau seama că fără dragoste enormă față de oameni și fără respectul pentru viața omenească nu poţi să practici medicina.

Până la urmă ce este inima pentru Dumneavoastră?

Pentru mine inima este pe de o parte un organ, parte componentă a organismului unei fiinţe, o structură anatomică, care pompează sângele. O înţeleg bine din punct de vedere funcţional, fiziologic, mecanic, hidrodinamic, dar, pe de altă parte este şi un miracol. Creatorul a fost într-atât de ingenios când a creat acest mecanism atât de complex și perfect. Probabil sunt îndrăgostit de inimă, este cuceritor acest organ. Este un miracol pentru mine, pentru că de fiecare dată când văd un pacient într-o stare gravă mă uit și mă gândesc: oare cum mai rezistă inima asta, cum mai funcţionează fiind la limită? Uneori vezi că este depăşită de toate cunoștințele noastre, dar chiar și așa în condiții foarte rele ea continuă să funcţioneze. Mai mult, atunci când o repari, ea funcţionează şi mai bine.

Am fost întotdeauna captivat despre ce ar însemna inima pentru un mecanic, pentru un inginer, pilot, pictor, compozitor şi vreau să zic că posibil inima este cuvântul care cel mai des îl întrebuinţează oamenii atunci cînd vorbesc despre organe. Nu degeaba în antichitate se considera că inima este lăcaşul sufletului. Câteodată vin pacienţii si spun: „știi, am o durere, un disconfort în regiunea inimii”, iar investigaţiile arată că inima este absolut sănătoasă.

Când oamenii au o problemă spun că au luat-o aproape de inimă, când iubesc – iubesc cu toată inima, iar când urăsc, tot cu toată inima. Foarte multe poezii și cântece sunt dedicate inimii. Cred că nu degeaba. O merită.

Inima este pompa organismului, organul care e în permanentă mişcare, dar și care se afectează foarte repede. De aceea, ar trebui să o îngrijim foarte bine. Oamenii trebuie să fie informați, să cunoască care sunt principalele boli de inimă, factorii de risc sau cauze care duc la bolile de inimă, care ar fi momentele elementare de a depista bolile de inimă sau a acorda primul ajutor în cazurile când survine un atac de inimă sau survine un stop cardiac. Pe de altă parte ar trebui să ştie foarte bine toate componentele necesare pentru a avea o inimă sănătoasă, dar și să cunoască momentul când apare o boală de inimă și să se adreseze cât mai repede la specialist. Chiar și o operaţie complicată la inimă, făcută la timp, crește şansele de reuşită foarte mult. De aceea, trebuie să fim încrezători, fiindcă avem posibilităţile şi capacităţile necesare să salvăm foarte mulţi oameni.

Domnule Batrînac, vă mulțumesc pentru interviu.

Sursa: www.e-sanatate.md