Totul despre pneumonie. Interviu cu specialistul Olesea Vaculin

Totul despre pneumonie. Interviu cu specialistul Olesea Vaculin

27 July, 2016

În timpurile moderne este greu să întâlnești o familie în care nimeni să nu fi fost bolnav de pneumonie. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în lume sunt atestate anual peste 100 milioane de cazuri de pneumonie la copiii care nu au atins vârsta de 5 ani. Aceste cifre sunt terifiante! Am încercat să aflăm de ce copiii sunt mai afectați de pneumonie, de ce aceasta este greu de diagnosticat și de ce deseori acest diagnostic este fals. La întrebări ne-a răspuns doamna Olesea Vaculin, medic pediatru.

Olesea, ne referim de la început la cauzele pneumoniei. Care sunt acestea?

Pneumonia este o afecțiune inflamatorie a plămânilor. Diverse tipuri de agenți patogeni ajung în țesuturile plămânilor și se înmulțesc. De regulă pneumonia se manifestă ca o complicație după viroze acute, însă există și alte boli care se pot solda cu pneumonii. Aceasta se întâmplă din două cauze principale: în primul rând, virușii afectează imunitatea copilului, în al doilea rând, în perioada bolii în celulele mucoasei căilor respiratorii se creează condiții favorabile pentru înmulțirea microbilor.

Însă pneumonia pe fonul bolilor virale respiratorii acute nu se manifestă la toți copiii, însă în cazul unora, pneumonia este un fenomen destul de des. Care sunt motivele?

Aveți dreptate, nu toți copiii sunt afectați la fel de des. Cauza din care unii copiii nu se îmbolnăvesc de pneumonie este imunitatea bună, tratamentul la timp al bolilor curente și îngrijirea corectă. Pentru ca boala să apară, copilul trebuie să fie „pregătit”. Există o serie de factori care pot conduce la dezvoltarea pneumoniei.

Astfel, pneumonia poate fi provocată de:

  • virusuri: gripă, adenovirus, herpes;
  • bacterii: pneumococi, streptococi, stafilococi etc.;
  • Chlamydia, fungi etc.

Există și factori predispozanți:

  • suprarăcirea;
  • la nou-născuți: traumele la naștere, hipoxia, asfixia și multe altele (complicații ale sarcinii și nașterii);
  • malformațiile congenitale ale inimii și ale plămânilor;
  • deficitul imunitar;
  • lipsa de vitamine:
  • bolile inflamatorii cronice.

 Ce se întâmplă cu plămânii copilului în timpul pneumoniei?

Să nu uităm că plămânii sunt unul dintre filtrele principale ale organismului, alături de ficat și rinichi. În timpul pneumoniei țesuturile plămânilor se inflamează și „deconectează” respirația, iar atunci încetează schimbul de gaze. Țesuturile rămase sănătoase nu mai sunt în stare să facă față funcțiilor și să asigure organismul cu oxigen în măsura necesară. În aceste momente copilul simte un deficit de oxigen, prezentând probleme de respirație. 

Părinții își pot da seama că micuțul a făcut pneumonie? În ce mod?

E simplu. Trebuie să verifice o serie de simptome ale copilului, care vorbesc despre prezența pneumoniei:

  • Rugați copilul să își rețină respirația. Dacă el începe imediat să tușească, acesta este un semn de pneumonie.
  • În cazul în care copilul se simte mult mai bine după o boală virală acută, însă după câteva zile starea lui se înrăutățește iarăși.
  • În cazul în care temperatura este normală, dar copilul prezintă dispnee.
  • Tusea se menține pentru un timp îndelungat.
  • Organismul copilului nu reacționează la antipiretice.
  • În cazul copiilor mai mici de un an, se observă o înrăutățire a stării generale: refuzul de a mânca, febră, paloare, pasivitate, regurgitare sau vomă, anxietate, dereglări ale scaunului.
  • Dacă observați aceste simptome, adresați-vă de urgență la medic.

De multe ori medicii greșesc, confundând bolile respiratorii acute cu pneumonia. De ce?

Cauza principală este incompetența. Am spus mai sus că pneumonia este o complicație după o boală virală acută. Destul de rar pneumonia are etiologie bacteriană. Însă există cazuri când părinții vin la medic în prima zi de boală, iar medicul pune direct diagnosticul de pneumonie.

Rețineți: pneumonia nu se poate dezvolta într-o zi. Și se diagnostichează aceasta nu doar în baza unei simple aucultări, ci după roentgen și analiza clinică a sângelui copilului. Aceștia sunt pașii obligatorii! 

Ce analize trebuie prescrie medicul în cazul în care are suspiciunea de pneumonie?

După ce a stabilit tabloul clinic general și suspicionează, după simptome, o pneumonie, medicul trebuie să prescrie următoarele analize:

  • analiza clinică a sângelui;
  • roentgen (obligatoriu);
  • analiza bacteriologică a sputei.

Doar în baza acestor investigații medicul poate pune diagnosticul de pneumonie.

Pneumonia poate decurge fără febră?

Cel mai neplăcut lucru în diagnosticarea pneumoniei este tocmai lipsa febrei. O astfel de pneumonie se numește hipostatică. Pacientul nu prezintă temperatură mare, dar suferă de tuse, însoțită uneori de dureri. Apare dispneea. Acest tip de pneumonie este provocată de cauze primare, și anume bolile sistemului cardiovascular. În cazul în care pneumonia hipostatică nu este tratată la timp, pot apărea complicații serioase: pleurite purulente, abcese. Pneumonia hipostatică este diagnosticată în baza rezultatelor analizei de sânge și a roentgenului.

Antibioticele reprezintă o metodă de profilaxie a pneumoniei?

Nimeni și niciodată nu va prescrie antibiotic în scopul profilaxiei pneumoniei. Bolile virale nu se tratează cu antibiotice, iar pneumonia virală apare ca o complicație. Medicul care prescrie antibiotic din prima zi de viroză își declină automat responsabilitatea pentru sănătatea copilului!

Concluzie: se interzice administrarea de antibiotice în scopuri de profilaxie a pneumoniei.

Cum este tratată pneumonia deja diagnosticată?

Tratamentul început la timp reduce semnificativ riscul de apariție a unor complicații severe. Terapia cu antibiotice se alege pe baza sensibilității microorganismului și depinde în mod direct de vârsta, starea generală și analizele copilului. De asemenea, în cazul febrei, se prescriu preparate antipiretice.

Pneumonia virală are de obicei o formă mai ușoară, de aceea este tratată în condiții casnice, respectând regimul și consumând o cantitate mare de lichide. Medicul poate recomanda produse mucolitice pentru a grăbi ruperea sputei și a ușura respirația. În unele cazuri se prescriu și antihistaminice.

Copilul trebuie să stea la pat cel puțin trei zile, până scade febra. Nivelul temperaturii este un indicator direct al severității pneumoniei. Temperatura nu prea mare poate fi însă și un semn al unor pneumonii destul de grave.

În cazul în care febra se menține la copil peste 48 de ore, iar starea de sănătate se înrăutățește semnificativ, trebuie să chemați imediat medicul. În majoritatea cazurilor internarea este necesară copiilor mici și copiilor cu pneumonie bacteriană, cu dispnee severă și semne de înrăutățire a stării generale. La spital medicii vor determina tipul pneumoniei și vor prescrie un tratament corect.

Cum să protejăm copilul împotriva pneumoniilor?

Totul e simplu și cunoscut. Trebuie:

  • să obișnuiți copilul cu un mod sănătos de viață: sport, alimentație corectă, călire, respectarea programului zilei, somn la timp, plimbări în natură;
  • părinții trebuie să asigure aerisirea încăperilor și curățenia umedă;
  • fumatul este strict interzis.

Sursa: www.mamaplus.md