Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
Fă o programare

Anevrismele cerebrale: factori de risc, simptome, tratament

Neurochirurgie
23 mai, 2018
Ce sunt anevrismele?

Un anevrism este o dilatare anormală sau balonare al vasului ce transportă sânge.

Se disting mai multe tipuri de anevrisme:

  • Anevrismul cerebral care apare în vasele de sânge ce furnizeaza sânge la creier şi se localizează, de obicei, în punctele de ramificare ale arterelor. Zona slăbita a peretelui vascular formează un sac mic sau un balon care se umple cu sânge. Anevrismele cerebrale pot erupe şi cauza sângerări în creier, ceea ce duce la hemoragie subarahnoidiană.

  • Anevrismul de aortă care se formează în aortă – un vas de sânge major, de dimensiunea aproximativă a unui furtun de grădină. Aorta transportă sângele de la inimă la organele vitale.

Pacientul nu poate ști dacă are un anevrism, deoarece, de obicei, nu provoacă simptome, chiar și atunci când este mare. Cu toate acestea, un anevrism poate exploda (erupe) sau diviza (disecția), provocând hemoragie internă și de multe ori duce la deces.

Unele anevrisme cerebrale mici, în special cele situate pe arterele din partea din față a creierului, au un risc scăzut de ruptură. Numai medicul poate evalua riscul de erupere după mărime, localizare și formă. Istoricul medical și de familie, de asemenea, poate ajuta la clarificarea riscului. Un medic specialist va compara apoi acest risc cu riscul de tratament ca să decidă dacă anevrismul se va lua sub observaţie sau se va trata printr-o oarecare metodă.

În cazul în care anevrismul cerebral se extinde și peretele vasului de sânge devine prea subțire, el se va rupe şi va sângera în spațiul din jurul creierului. Acest eveniment se numește hemoragie subarahnoidiană (HSA) și poate provoca hematom intracerebral. Anevrismul cerebral erupt și hemoragia subarahnoidiana SAH sunt evenimente care pun viața în pericol. Dacă există presupuneri că un anevrism cerebral a erupt, este necesară adresarea de urgenţa la medic.

Care sunt simptomele unui anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral poate să nu îşi facă cunoscută prezența până când nu se rupe. Cu toate acestea, ocazional, pot exista simptome care apar datorită expansiunii rapide a anevrismului în stadiile finale.

De asemenea, în cazul în care un anevrism cerebral este suficient de mare, el poate împinge unii nervi din creier cauzând astfel simptome neurologice, cum ar fi încețoșarea vederii, dureri de cap și altele.

Simptomele unui anevrism cerebral neerupt pot include:

  • Dureri de cap

  • Ameţeală

  • Durere oculară

  • Deficit de vedere

  • Vedere dublă sau încețoșată

  • Convulsii

Un anevrism cerebral erupt poate avea oricare dintre simptomele enumerate mai sus, precum și:

  • Dureri bruște de cap și uneori foarte severe ca și cum ai fi lovit în cap cu un obiect dur

  • Vomă sau senzație de vomă

  • Pierderea cunoștinței

  • Dureri faciale

  • Amorțeală

  • Slăbiciune generală

  • Paralizii

Notă: Simptomele unui anevrism pot semăna cu alte probleme sau afecțiuni medicale. Consultați întotdeauna medicul pentru un diagnostic.

Care sunt factorii de risc?

Se estimează că aproximativ 2 la sută din oameni au unul sau mai multe anevrisme cerebrale. Cele mai multe dintre acestea sunt descoperite atunci când încep să erupă, cel mai frecvent la adulți. Copiii reprezintă un procent mic din pacienți.

Unii oameni se nasc cu un defect într-una sau mai multe părți ale peretelui vaselor arteriale din creier și acestea se pot dezvolta în anevrisme. De-a lungul timpului anevrismele cerebrale cresc datorită bătăilor pulsatile ale sângelui în aceste puncte slabe, care se extind sub formă de balon.

Alți factori de risc sunt:

  • Vârsta înaintată

  • Fumatul

  • Tensiunea arterială crescută (hipertensiune arterială)

  • Majorarea rigidității arterelor (arteroscleroza)

  • Abuzul de droguri, în special consumul de cocaină

  • Traumatisme la cap

  • Consumul excesiv de alcool

  • Anumite infecții ale sângelui

  • Reducerea nivelului de estrogen după menopauză

IMPORTANT! Aproximativ 25% dintre pacienți nu supraviețuiesc după prima hemoragie intracerebrală, iar în cazul în care anevrism nu este tratat la timp și are loc a doua hemoragie, aproximativ 50% dintre pacienți mor.

Schimbarea stilului de viață pentru a reduce riscul de erupere

Dacă aveți un anevrism cerebral netratat, puteți reduce riscul ruperii prin efectuarea acestor modificări ale stilului de viață:

  • Nu fumați și nu utilizați droguri. Dacă fumați sau utilizați droguri, discutați cu medicul despre strategii sau un program de tratament adecvat pentru a vă ajuta să renunțați.
  • Mențineți o dietă sănătoasă și faceți exerciții fizice. Schimbările de dietă și de exerciții fizice pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Discutați cu medicul dumneavoastră despre schimbările potrivite pentru dumneavoastră.
Complicaţii

Atunci când erupe un anevrism cerebral sângerarea durează, de obicei, doar câteva secunde. Sângele poate provoca daune directe sau distrugerea celulelor din jur. De asemenea, crește presiunea din interiorul craniului.

În cazul în care presiunea devine prea ridicată, circulația sângelui ce furnizează oxigen la creier poate fi perturbată pînă la un anumit punct în care se poate produce pierderea cunoștinței sau chiar moartea.

Complicațiile care se pot dezvolta după ruptura unui anevrism sunt:

  • Re-sângerare. Un anevrism care sa erupt are riscul de sângerare din nou. Resângerarea poate provoca daune suplimentare pentru celulele creierului.
  • Vasospasmul. După o erupere a anevrismului cerebral vasele sangvine din creier se pot îngusta haotic (vasospasm). Această condiție poate limita fluxul de sânge la celulele creierului (accident vascular cerebral ischemic) și provoca deteriorarea suplimentară a celulelor și pierderea lor.
  • Hidrocefalie. Atunci când o ruptură de anevrism duce la sângerare în spațiul dintre creier și țesuturile înconjurătoare (hemoragie subarahnoidiană) – sângele poate bloca circulația fluidului care înconjoară creierul și măduva spinării (lichidul cefalorahidian). Această condiție poate avea ca rezultat un exces de lichid cefalorahidian, care crește presiunea asupra creierului și poate afecta țesuturile (hidrocefalie).
  • Hiponatremie. Hemoragia subarahnoidiană în urma rupturii unui anevrism cerebral poate perturba echilibrul de sodiu în sânge. Acest lucru se poate produce din cauza dereglării funcției hipotalamusului, o zonă din apropierea bazei creierului. O scădere a nivelului de sodiu în sânge (hiponatremie) poate duce la edemul celulelor creierului și lezarea lor.
Pregătirea pentru consultația neurochirurgului

Anevrismele cerebrale sunt cel mai adesea detectate dupa ce au sângerat și devin urgențe medicale. Cu toate acestea, un anevrism cerebral poate fi detectat și atunci când pacientul a fost supus unor teste diagnstice imagistice cerebrale pentru o altă afecțiune.

În cazul în care rezultatele testelor indică prezența unui anevrism cerebral, acestea vor trebui să fie discute cu neurochirurgul.

Pentru a obține cât mai multe infromații în timpul consultației neurochirurgului este recomandat să pregătiți o listă de întrebări, cum ar fi:

  • Ce poate spune medicul despre mărimea și localizarea anevrismului?Rezultatele testelor imagistice furnizează dovezi privind probalilitatea de erupere a anevrismului?

  • Ce tratament se recomandă la moment?

  • Cât de des este nevoie de a efectua testele de evaluare?

  • Ce măsuri pot fi luate pentru a reduce riscul eruperii anevrismului?

Neurochirurgul ar putea să vă pună următoarele întrebări pentru a ajuta la determinarea celei mai bune metode de tratament:

  • Dacă pacientul fumeză sau folosește droguri?Cât alcool consumă?

  • Este pacientul tratat pentru hipertensiune arterială, nivel ridicat de colesterol sau alte condiții care cresc riscul de boli cardiovasculare?

  • Există o istorie de anevrisme cerebrale în familie?

Diagnosticul anevrismului cerebral

Dacă pacientul are o durere bruscă de cap, severă sau alte simptome posibil legate de un anevrism erupt, va fi nevoie de o serie de teste pentru a determina dacă este sângerare în spațiul dintre creier si țesuturile înconjurătoare (hemoragie subarahnoidiană) sau a unui alt tip de de accident vascular cerebral.

Cele mai multe anevrisme cerebrale neerupte sunt descoperite întâmplător în timpul investigațiilor imagistice de rutină ale creierului, cum ar fi în timpul unei scanări prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) sau tomografie computerizată (CT). În cazul în care se întâmplă acest lucru se poate face trimitere la un neurochirurg care va consulta pacientul pentru a trata anevrismul înainte de a se erupe și provoca hemoragie.

Dacă există un istoric familial de anevrisme cerebrale, pacienții sunt încurajați să efectueze un screening cerebral care poate detecta un anevrism neerupt. Screeningul poate fi, de asemenea, o idee bună pentru cei cu noi simptome neurologice, cum ar fi dureri de cap sau tulburări de vedere.

Medicul va stabili testele de diagnostic necesare în funcție de localizarea anevrismului. După obținerea unui istoric medical complet și efectuarea unui examen fizic, medicul poate indica una sau mai multe dintre următoarele proceduri de diagnosticare:

  • Tomografia computerizată cu angiografie (numită de asemenea, CTA scanare): un test de diagnosticare care utilizează o combinație de raze roenghen și o tehnologie computerizată pentru a produce imagini în secțiune transversală (adesea numite slide-uri), atât pe orizontală cât și pe verticală, și poate capta imagini detaliate ale vaselor sangvine din creier.

  • Imagistica prin rezonanță magnetică și angiografie (RMN / RMA): un test de diagnostic care utilizează o combinație de magneți mari, radiofrecvențe și un calculator pentru a produce imagini detaliate ale creierului și ale vaselor sale de sânge.

  • Angiografia cerebrală digitală cu substracţie: este o procedură de diagnosticare care obține imagini datorită razelor X ale vaselor sangvine, în scopul de a evalua diferite condiții, cum ar fi anevrismul cerebral. Un colorant (contrast) este injectat printr-un tub flexibil subțire plasat într-o arteră. Această substanță de contrast va face vizibile vasele de sânge pe imaginile cu ajutorul razelor roentghen.

Dacă se suspectează un anevrism rupt, poate fi efectuată o analiză a lichidului cefalorahidian pentru a detecta orice sângerare sau hemoragie cerebrală. Acest procedeu de diagnosticare implică colectarea unei cantități mici de lichid cefalorahidian din spațiul subarahnoidian cu un ac chirurgical. Spațiul subarahnoidian este spațiul dintre măduva spinării și membranele care îl înconjoară, iar lichidul cefalorahidian protejează și irigă creierul și măduva spinării.

Cum sunt tratate anevrismele cerebrale?

Decizia referitor la momentul și modalitatea de tratament a unui anevrism neerupt implică evaluarea riscului de ruptură față de riscurile / beneficiile tratamentului. Considerații suplimentare includ tipul, mărimea și localizarea anevrismului; factori de risc, cum ar fi fumatul și alcoolul sau consumul de droguri; vârsta pacientului și istoricul medical sau în general starea de sănătate a pacientului.

Anevrismele cerebrale sunt tratate folosind una sau mai multe dintre următoarele metode, în funcție de localizarea și dimensiunea de anevrism și dacă este sau nu erupt sunt 2 optiuni de bază:

  • Cliparea chirurgicală este o procedură pentru a închide un anevrism. Prin acces chirurgucal neurochirurgul ajunge la anevrism și localizează vasul de sânge care alimentează anevrismul. Apoi se plasează un mic clește metalic pentru a a opri curgerea sângelui.

  • Tratamentul endovascular este o procedură mai puțin invazivă decât cea chirurgicală. Chirurgul introduce un tub din plastic (cateter) într-o arteră, de obicei în regiunea inghinală, și îl trece prin corp spre anevrism. Medicul specialist utilizează apoi un fir de ghidare pentru a împinge o sârmă de platină moale prin cateter în anevrism. Sârma se amplasează sub control roenghenologic în interiorul anevrismului, perturbînd fluxul sanguin și, în esență, sigilează anevrismul din arteră.

Neurochirurgul va face o recomandare bazată pe mărimea, localizarea și aspectul general al anevrismului cerebral, capacitatea dumneavoastră de a suportă una din aceste proceduri și alți factori.

Danu Adrian Medpark

 

 

Autor: Dr. Adrian Danu, medic neurochirurg.

Pentru o programare la neurochirurg Medpark, apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/7).
Aplicație mobilă
FREE - In Google Play
Descarcă