Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
https://medpark.md
Găsesc un doctor Fac o programare Găsesc un serviciu

Factorii de risc pentru cancerul mamar, între adevăr și mit

Oncologie
13 oct, 2020

Fiecare femeie vrea să știe ce poate face pentru a reduce riscul de cancer mamar. Deși nu puteți influența unii factori de risc, cum sunt istoricul familial și îmbătrânirea, există unii factori de risc care pot fi controlați. Totodată, au apărut mai multe mituri și preconcepții de-a lungul timpului. În continuare vezi în ce măsură sunt sau nu adevărate. 

Factori de risc pentru cancerul glandei mamare, care nu pot fi influențați sunt:

1. Sexul feminin

Acesta este principalul factor de risc pentru cancerul de sân. Și bărbații pot face cancer la sân, însă doar 1% din cancerele mamare sunt diagnosticate la bărbați.

2. Vârsta

Riscul de cancer mamar crește odată cu înaintarea în vârstă.  Aproximativ 75% din cazurile de cancer la sân apar după vârsta de 50 de ani.

3. Istoricul familial

Femeile cu rude apropiate cărora li s-a diagnosticat cancer de sân prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala. Dacă ați avut o rudă de sex feminin de gradul I (sora, mama, fiica) diagnosticată cu cancer de sân, riscul dvs. este dublat.

Acest risc poate fi determinat de o genă defectă moștenită – atunci vorbim despre „predispoziție genetică”. Este important de reținut că aceste gene se pot moșteni atât pe linie maternă, cât și pe linie paternă. Cele două gene principale implicate în formele genetice de cancer de sân sunt BRCA1 și BRCA2. Riscul de a dezvolta un cancer mamar la persoanele care au moștenit una dintre aceste două gene „defecte” variază între 45% – 85% și poate fi redus prin mastectomie profilactică.

4. Istoricul personal de cancer de sân

O femeie care a suferit de cancer de sân are un risc mai mare de a dezvolta alt cancer la același sân sau la celălalt.

5. Afecțiuni benigne ale glandei mamare

Dacă ați fost diagnosticat cu anumite afecțiuni benigne (nu canceroase) ale sânului, este posibil să aveți un risc mai mare de cancer de sân. Există mai multe tipuri de afecțiuni benigne ale sânului care afectează riscul de cancer mamar.

Majoritatea bolilor benigne (noncanceroase) de sân nu cresc riscul de cancer. În funcție de cât sunt de periculoase, aceste boli sunt împărțite în trei categorii:

  • Leziuni non-proliferative – în care celulele nu se divid, nu cresc. Aceste boli nu cresc deloc riscul sau îl cresc foarte, foarte puțin și includ: mastita, mastopatia fibrochistică, ectazia ductală, steatonecroza, un singur papilom, lipoamele.
  • Leziuni proliferative fără atipie– celulele se divid în exces, dar sunt normale. Duc la o creștere ușoară a riscului și includ: hiperplazia ductală, fibroadenoamele, adenoza sclerozantă, multiple papiloame (papilomatoză), cicatrice radială (nu este o cicatrice propriu-zisă, ci o boală sclerozantă).
  • Leziuni proliferative cu atipii – celulele se divid excesiv, și unele nu mai au aspect normal. Aceste boli cresc semnificativ (de ~ 3 ori) riscul de cancer și includ hiperlazia lobulară atipică, hiperplazia ductală atipică, carcinomul lobular în situ.

7. Densitatea sânilor

Cercetările au arătat că sânii denși pot avea de două ori mai multe șanse de a dezvolta cancer decât sânii fără densitate și pot îngreuna detectarea cancerului de sân pentru mamografii.

Factorii de risc pentru cancerul mamar potențial modificabili

8. Sarcina

Femeile care nu au avut o sarcină pe termen lung sau au primul lor copil după vârsta de 30 de ani au un risc mai mare de cancer mamar în comparație cu femeile care au născut înainte de vârsta de 30 de ani.

9. Alăptarea

Alăptarea se asociază cu scăderea incidenței cancerului mamar pe toată durata vieții. Durata perioadei de alăptare este foarte importantă, studiile sugerând ca riscul este mai mic la femeile care au alăptat mai mult de 1 an.

10. Terapiile hormonale

Terapia de substituție hormonală se prescrie uneori pentru a ameliora simptomele asociate menopauzei, dar ele cresc riscul de cancer mamar, direct proporțional cu durata tratamentului, tipul preparatelor hormonale si caracteristicile pacientelor. Decizia de a utiliza terapia de substituție hormonală trebuie luată de la caz la caz, cântărind atent riscurile și beneficiile și se vor utiliza cele mai mici doze pentru cel mai scurt timp posibil.

11. Pastile contraceptive

Contraceptivele conțin o combinație de estrogen și progesteron, teoretic ar putea crește riscul unui cancer de sân. Totuși, multiplele studii clinice efectuate pe acest subiect nu au ajuns la un consens. Majoritatea studiilor au arătat o creștere ușoară a riscului. Și acest risc crescut dispare după 10 ani de la oprirea administrării lor. Pe de altă parte, anticoncepționalele par să scadă riscul cancerelor de ovar sau de uter. Contraceptivele sunt prescrise femeilor tinere, care au oricum un risc foarte scăzut de cancer de sân, deci o creștere mică a acestui risc ar duce doar la foarte puține cazuri de cancer în plus.

Factorii de risc modificabili

12. Obezitatea

Femeile supraponderale și obeze au un risc mai mare de cancer mamar după menopauză în comparaţie cu cele din aceeaşi categorie de vârstă și cu greutate corporală normală.

13. Consumul de alcool

Consumul de alcool este în mod clar legat de un risc crescut de cancer mamar. Riscul crește odată cu cantitatea de alcool consumată. Alcoolul este legat și de un risc crescut de apariție a altor tipuri de cancer.

14. Activitățile fizice

Sunt din ce în ce mai multe dovezi că activitatea fizică regulată reduce riscul de cancer mamar, în special la femeile din trecutul menopauzei. Întrebarea principală este câtă activitate este necesară. Unele studii au descoperit că chiar și câteva ore pe săptămână ar putea fi de ajutor.

15.  Implanturile cu silicon

Numeroase studii clinice ne demonstrează faptul ca nu există nicio legătură între apariția cancerului mamar și implanturile cu silicon. Însă implantul poate interfera cu depistarea unui cancer de sân în timpul mamografiei, prin mascarea anumitor țesuturi care pot îngreuna astfel interpretarea rezultatelor. De aceea, este foarte important să informați medicul imagist despre faptul ca aveți implanturi mamare.

16. Expunerea la radiațiile mamografiei

Deși este adevarat că mamografiile utilizează radiațiile, acestea sunt folosite într-o cantitate atât de mică, încât orice risc asociat cu folosirea lor este extrem de nesemnificativ în comparație cu beneficiile pe care le poate aduce. Mamografiile pot depista prezenta nodulilor, încă dinainte ca aceste formațiuni să poată fi simțite, și cu cât sunt mai devreme depistați, cu atât cresc șansele de supraviețuire.

Atenție!  Există anumite date care susțin că deodorantele/antiperspirantele, purtarea sutienelor cu sârmă, avorturile  sunt asociate cu cancerul mamar, dar nu sunt dovezi clinice care să susțină aceste afirmații.

Surse: www.cancer.org, www.breastcancer.org

Screeningul mamar salvează vieți

Depistarea precoce este cea mai puternică armă împotriva cancerului mamar. Femeile cu sau fără factori de risc trebuie să își autoexamineze sânii și să efectueze screening-uri periodice. Cea mai simplă și rapidă investigație este mamografia. Conform majorității ghidurilor internaționale de specialitate, de exemplu Societatea Americana de Cancer, Societatea Europeană de Oncologie Medicală, se recomandă efectuarea mamografiei o dată la 1/2 ani, începând cu vârsta de 45-50 de ani. Până la 45-50 de ani se recomandă efectuarea ecografiei mamare, deoarece la această vârstă sânii sunt de o densitate mai mare, de obicei și ecografia ne permite o vizualizare mai detaliată a structurilor țesutului glandular mamar. Mai multe detalii despre screeningul mamar pe link.

Pentru informații despre diagnosticul și tratamentul cancerului mamar la Medpark accesează acest link.

Pentru a programa o consultație sau investigație la Medpark, contactează-ne la (+373) 22 40 00 40, disponibil 24/7.