Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
Fă o programare

Meningiomul: simptome, factori de risc și tratament

Neurochirurgie
30 ian., 2020
Ce este Meningiomul?

Meningioamele sunt tumori care derivă din meninge, o membrană care înconjoară creierul și măduva spinării. Chiar și dacă nu sunt tumori veritabile a creierului, sunt incluse în această categorie deoarece pot afecta creierul, nervii și vasele adiacente prin a le comprima.

Majoritatea meningioamelor cresc foarte lent, în mai mulți ani, fără a provoca simptome sau careva incomodități. Dar, în anumite cazuri, apar schimbări grave a țesutului cerebral, nervilor sau vaselor adiacente, deaceea este important să fie monitorizate.

După frecvența tumorilor cerebrale la adulți, meningiomul se plasează pe locul doi și în cele mai multe cazuri afectează femeile care au depășit vârsta de 50 de ani, însă această afecțiune poate apărea la orice vârstă atât la bărbați cât și la femei.

Simptome

De multe ori meningiomul se poate dezvolta asimptomatic sau cu simptome nesemnificative mai ales la etapa incipientă. În funcție de zona creierului, unde sunt localizate, simptomele pot fi:

  • Dureri de cap care se agravează cu timpul
  • Schimbări în comportament
  • Slăbiciune sau amorțeală într-o porțiune a corpului, membre
  • Modificări ale vederii, cum ar fi dublarea imaginei sau vedere încețoșată
  • Dificultate de concentrare
  • Pierderea auzului
  • Pierderea memoriei
  • Pierderea mirosului
  • Convulsii

Când este necesar de adresat la medic?

Cele mai multe semne și simptome ale unui meningiom evoluează lent, dar uneori un meningiom necesită tratament cât mai rapid.

Este necesar de adresat de urgență în cazul:

  • Apariția bruscă a crizelor convulsive
  • Schimbări bruște ale vederii sau memoriei
  • Apariția parezelor sau paralizie în membre

Este necesară consultația neurochirurgului sau a neurologului dacă sunt simptome care persistă, cum ar fi durerile de cap care se agravează în timp.

Deseori, deoarece meningioamele nu se manifestă clinic, sunt descoperite doar ca rezultat al scanărilor imagistice efectuate din motive care nu sunt legate de tumoare, cum ar fi traume în zona capului, accident vascular cerebral sau dureri de cap.

Cauze

Nu este determinat clar cauza apariției meningiomului. Cunoaștem că unele celule de la nivelul meningelui suferă schimbări ce duc spre pierderea controlului asupra multiplicării lor, ducând astfel la apariția tumorilor meningeale (meningioame).

Acest lucru se poate întâmpla din motivul predispoziției genetice, hormonilor (ce poate explica apariția mai frecventă la femei), expunerea la radiații sau alți factori în mare parte necunoscuți. Nu există dovezi sigure care să confirme ideea că meningioamele apar din motivul utilizării telefonului mobil.

Factori de risc

Unii factori ce ar putea influența apariția meningiomului:

Tratament prin radiații. Radioterapia care implică radiații la nivelul capului poate spori riscul apariției unui meningiom.

Hormoni feminini. Meningioamele sunt mai frecvente la femei, determinând medicii să creadă că hormonii feminini joaca un oarecare rol. Unele studii au sugerat, de asemenea, o legătură între cancerul de sân și riscul apariției meningiomului, legat de impactul hormonilor.

Boli genetice ale sistemului nervos. Neurofibromatoza tip 2 este o boală rară ce favorizează apariţia meningiomului și a altor tumori cerebrale.

Obezitatea. Un indice de masă corporală mare este un factor de risc stabilit pentru multe tipuri de cancer. Predominant meningioamele le putem observa la persoanele obeze, au fost efectuate mai multe studii în această direcție dare ele nu au fost confirmate științific.

Diagnosticul

Un meningiom poate fi dificil de diagnosticat, deoarece tumoarea adesea crește lent. Simptomele unui meningiom pot fi ne sigure și confundate cu alte maladii sau relatate ca semne normale de îmbătrânire. În cazul în care medicul suspectează un meningiom, este necesară consultația unui specialist în afecțiuni a sistemului nervos central (neurochirurg).

Pentru a diagnostica tumoarea, neurochirurgul va efectua un examen neurologic complet urmat de un test de imagistică, cum ar fi:

Tomografia Computerizată (CT). Scanarea prin CT se face cu ajutorul razelor X care creează imagini complete a creierului. Uneori se utilizează o substanță de contrast pe bază de iod pentru a îmbunătăți imaginile.

Imagistica prin Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN). În timpul acestei investigații, un câmp magnetic și unde radio sunt folosite pentru a crea imagini ale structurilor creierului. Scanările RMN oferă o imagine mai detaliată a creierului și a meningioamelor.

În unele cazuri, examinarea unui fragment mic al tumorii (biopsie) poate fi necesară pentru a exclude alte tipuri de tumori și pentru a confirma un diagnostic de meningiom.

Tratament

Tratamentul pentru un meningiom depinde de mulți factori, printre care:

  • Dimensiunile și localizarea meningiomului
  • Rata de creștere sau agresivitatea tumorii
  • Vârsta și starea sănătății pacientului

Tactica ”Așteptă și vezi” (wait and see)

Tratament urgent nu este necesar pentru toți pacienții diagnosticați cu meningiom. Un meningiom de dimensiuni mici care nu provoacă semen de alarmă, poate să nu necesite tratament. Dacă decizia este de a nu interveni asupra tumorii, va fi necesar obligatoriu de a efectuat periodic investigații imagisitce pentru a ține sub control și a monitoriza meningiomul.

Dacă medicul stabilește că meningiomul este în creștere și trebuie tratat, sunt mai multe variante de tratament.

Intervenția chirurgicală

Dacă tumoarea provoacă simptome sau prezintă semne de creștere, se recomandă intervenția chirurgicală.

Scopul operației neurochirurgicale este de a înlătura complet meningiomul. Dacă meningiomul apăre în apropierea unor structuri, ce răspund de funcții importante a creierului sau măduvei spinării, nu este întotdeauna posibilă înlăturarea întregii tumori. În aceste cazuri, se înlătură la maxim posibil din tumoare.

Tactica de tratament postoperator depinde de mai mulți factori:

  • Dacă tumora a fost extirpată în totalitate, atunci nu este necesar careva tratament suplimentar. Cu toate acestea, trebuie de efectuat investigații imagistice periodice de control.
  • Dacă tumora este benignă și a rămas doar o porțiune mică, atunci neurochirurgul poate recomanda doar investigații imagistice periodice de control. În unele situații, tumorile restante mici pot fi remediate prin metoda de radiochirurgie stereotactica (SRS), o forma foarte precisă de radioterapie.
  • Dacă tumora este atipică sau malignă, va fi necesar de efectuat radioterapie pentru a micșora riscul de recurență.

Ca orice intervenție chirurgicală, înlăturarea meningiomului poate prezenta anumite riscuri, inclusiv infecție și hemoragie. Riscurile diferă de la caz la caz și mult depinde de locul în care se află tumoarea dar și de dimensiunile ei. Exeriența echipei chirurgicale și echipamentele folosite contează foarte mult în acest sens.

Radioterapia

În cazul când meningiomul nu poate fi îndepărtat complet chirurgical, este recomandată radioterapia după operație. Scopul radioterapiei este de a distruge celulele rămase și de a reduce șansele ca meningiomul să reapară. Radioterapia se efectuează cu un utilaj ce emite raze cu energie de mare putere asupra celulelor tumorale. Progresele tehnice din ultima perioadă în domeniul radioterapiei permit de a crește doza de radiație la nivelul meningiomului, reducând efectele radiației asupra țesutului sănătos. Sunt mai multe opțiuni de radioterapie pentru meningioame ca radiochirurgia stereotactică, radioterapia cu protoni.

Chimioterapia este rar folosită pentru tratarea meningioamelor, dar poate fi utilizată în cazuri care nu răspund la intervenții chirurgicale și radiații. Nu există o abordare chimioterapică larg acceptată în tratamentul meningioamelor, dar cercetătorii studiază în prezent ținte moleculare.

Supravegherea medicală după intervenția chirurgicală pe creierDanu Adrian Medpark

Imediat după operație, pacientul este monitorizat îndeaproape pentru a se asigura că totul funcționează corect în secția de terapie intensivă – reanimare.

Recuperarea după operațiile la creier depinde de tipul și volumul procedurii efectuate. O spitalizare pentru intervenția cerebrală poate dura până la o săptămână sau mai mult, în funcție de mai mulți factori, inclusiv starea generală a corpului, vârsta pacientului și complexitatea intervenției.

Înainte de externare, neurochirurgul va explica următorii pași ai procesului de recuperare. Aceasta va include modul de îngrijire a plăgii chirurgicale, ce activități se permit și în ce cazuri este necesar de adresat la medic repetat.

Autor: dr. Adrian Danu, medic neurochirurg, categoria superioară

Pentru programări și detalii, contactează-ne la tel. +373 (22) 40 00 40 (disponibil 24/24).
Aplicație mobilă
FREE - In Google Play
Descarcă