Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
Fă o programare

Rolul consilierii psihologice în îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer

Oncologie
24 nov., 2020

Omul nu este reprezentat doar de corpul fizic. Indiferent de tipul de cancer și de organul care este afectat, patologia oncologică nu se poate raporta doar la un singur lucru, ci mai dergabă atinge dimensiunea ecletică a omului. Este foarte probabil ca nici un alt tablou patologic să nu facă legătura dintre trup, psihic, suflet și societate atât de clar precum o face cancerul. Despre metodele de consiliere psihologică și suportul pacienților oncologici, discutăm în cele ce urmează cu Tatiana Mendes, psihoterapeut Medpark.

Deși tratamentul medicamentos trebuie cu necesitate să rămână o parte integrantă și esențială a luptei cu cancerul, la acest nivel se poate de vorbit despre tratament psihoterapeutic, ca terapie complementară foarte utilă și eficientă dar și extrem de necesară. Astfel într-un tratament oncologic, în urma căruia a fost îndepărtat chirurgical sânul de exemplu, nu va fi afectat numai corpul fizic, ci va fi afectată și imaginea despre propria persoană, mintea tradează în favoarea imaginii noi din oglindă, durerea fizică odată dispărută, va face loc distresului. De fapt, distresul este destul de frecvent la pacienții cu cancer și a fost studiat în mod special în ultimii 20 de ani. A fost definit pe larg ca „o experiență emoțională multifactorială, neplăcută, de natură psihologică (cognitivă, comportamentală, emoțională), socială și / sau spirituală care poate interfera cu capacitatea de a face față eficient cancerului, simptomelor sale fizice și tratamentului său și care poate varia  de la sentimente normale obișnuite de vulnerabilitate, tristețe și frici la probleme care pot deveni invalidante, cum ar fi depresia, anxietatea, panica, izolarea socială și criza existențială și spirituală.

Care aspecte ameliorează consilierea psihologică?

Intervenția psihologică vizează direct aceste efecte adverse care pot fi ameliorate prin consiliere și psihoterapie: frica și suspiciunea înainte de începerea tratamentelor adesea alimentate de reprezentările sociale negative legate de acestea; stări anxiose și depresive însoțite de perturbări de somn și de stări fizice de oboseală, iritabilitaea și scăderea a toleranței la frustrare; dificultăți de concentrare și perturbări de natură cognitivă, complexe legate de stima de sine, imaginea corporală și identitatea socială, dar și schimbări în plan psihologic, antrenate de experiențe legate de boală. Intervențiile cu cele mai multe dovezi în  suport pentru tratarea distresului la pacienții cu cancer includ psihoterapia de grup sau gupurile de suport, terapia cognitiv-comportamentală.

Credința în propria însănătoșire este foarte importantă

Numeroase cercetări au arătat rezultate izbitoare în importanța convingerii, fie că este vorba despre încrederea în propria forță de a se ajuta pe sine, credința într-o forță superioară capabilă de a vindeca, credința că rugăciunea /meditația are proprietăți curative sau convingerea persoanei referitoare la faptul că se va însănătoși.

În  lume sunt peste 300 de milioane de supraviețuitori de cancer

Diagnosticele depistate la timp și îmbunătățirea terapiilor împotriva cancerului au dus la o creștere a supraviețuirii, care include peste 300 de milioane de supraviețuitori de cancer din întreaga lume. Un aspect important a acestor cifre implică abordarea impactului psihosocial al bolii, inclusiv consecințele emoționale, nevoile de îngrijire, de susținere și calitatea vieții pacienților cu cancer și a familiilor acestora. Este un fapt că cancerul nu este doar o boală foarte diferită care necesită tratament complex și multidisciplinar, ci și un eveniment foarte stresant cu implicații psihosociale semnificative legate de aspecte fizice, emoționale, spirituale și interpersonale. Toate aspectele vieții, inclusiv parametrii timpului (ex. trecutul, prezentul și viitorul), spațiul (ex. propriul spațiu individual, propria casă și propria viziune a pacientului) și existența (ex. confruntarea cu ideea mortii) sunt modificate de diagnostic și tratament.

Vorbim deseori despre calitatea vieții  pacientului, dar oare ce implică acest termen la pacientul oncologic?

Calitatea vieţii reprezintă starea de bine fizică, emoţională, socială şi abilitatea persoanei de a funcţiona normal în existența sa cotidiană. O modalitate de îmbunătăţire a calității vieții a pacientului oncologic este prin stabilirea unor scopuri realiste privind tacticile de tratament, prin oferirea informaţiilor necesare privind beneficiile, riscurile şi efectele tratamentului şi prin stabilirea de relaţii individualizate şi empatice, suportul psiho-emoțional pe tot parcursul diagnosticului, tratamentului cît și post-tratamentului a pacientului și a aparținatorilor acestuia.

Medicina definește starea de sănătate ca lipsa bolii, iar tratamentul medical ca modalitatea de eliminare a acesteia. Dar starea de sănătate presupune mai mult decât atât. Deși aceste lucruri devin din ce în ce mai clare atât pentru specialiști cât și pentru publicul larg, o metodă de tratament care să nu se bazeze doar pe realitatea fizică a bolii necesită o înțelegere largă  a pacientului oncologic, a universului său interior ce include printre multe altele atât reprezentarea universală a cancerului, cât și propria existență cu boala. Pentru a ști cum să ajutăm pacientul, este necesar să știm mai întâi cine este el. Doar astfel putem înțelege la ce trebuie să se adapteze pacientul în modul său propriu și personal.

Pacientul oncologic trebuie să se adapteze la schimbările de roluri

Boala determină o serie de modificări în stilul de viaţă, atât al pacientului, cât şi al familiei acestuia. Spitalizările prelungite, costul tratamentelor, teama de invaliditate sau de pierderea independenţei, întreruperea serviciului determină o serie de schimbări de roluri la care pacientul trebuie să se adapteze. Un număr mare de pacienţi prezintă tulburări de somn, modificări ale apetitului, tulburări la nivelul relaţiilor sexuale, schimbări ale imaginii corporale, precum şi modificări în activităţile fizice şi sociale. Astfel percepția pacientului oncologic este una crucială în managmentul terapeutic al bolii și direcția intervenției psihologice implimentate. Pacientul trebuie încurajat să-și exprime gândurile, emoțiile și atitudinile, pentru a ne pune la îndemînă criterii pentru alegerea tacticii de abordare și comportament.

Tulburările psihologice mai frecvente în cancer sunt depresia și anxietatea, care pot să apară în diferite momente pe parcursul evoluției bolii:

  • când se comunică diagnosticul;
  • de-a lungul tratamentelor;
  • în momentul recidivelor etc.

Este clar faptul că pacientul bolnav de cancer are nevoie de suport de specialitate, pe lângă ajutorul persoanelor dragi, pentru a-și redobândi dorința de a trăi, pentru a redescoperi, de fapt un nou eu.

Pacienții pot descoperi diferite tehnici psihoterapeutice cum ar fi:

  • consilierea;
  • psihoterapia cognitiv -comportamentală;
  • hipnoterapia;
  • terapia de grup.

Prin aceste terapii  pacienții sunt învățați să facă față problemelor cu care se confruntă legat de boală, de evoluția și de consecințele ei, precum și cele legate de tratament.

Terapia cognitiv-comportamentală(TCC) porneşte de la premisa că tulburările nu sunt cauzate de evenimentele în sine, ci de interpretările pe care oamenii le dau acestora. Problemele psihice apar în mare măsură datorită unor distorsionări ale realităţii care au la bază concepţii greşite dobândite pe parcursul dezvoltării. Terapeutul ajută pacientul să-şi clarifice aceste distorsiuni şi să înveţe modalităţi mai realiste şi mai raţionale pentru trăirile sale. TCC abordează distresul prin teoria care ne spune că modul în care gândim despre problemele noastre are efect asupra modului  în care ne simțim și a modului în care ne comportăm. Astfel deși avem nevoie de detensionare emoțională a pacientul oncologic, cauza principală a acestor emoții disfuncționale sunt gândurile negative care le catalizează. Astfel intervenția principală este centrată pe restructurare cognitivă. La pacienţii oncologici, cel mai frecvent terapia cognitiv-comportamentală este centrată pe terapia durerii cronice, controlul apetitului, efectele secundare asociate chimioterapiei (greaţa, voma), simptomele de anxietate şi depresie.

Cele mai frecvente probleme abordate în psihoterapia pacientului oncologic sunt:
  1. Schimbările aspectului fizic (căderea părului, scăderea sau creșterea în greutate, schimbări datorate intervențiilor chirurgicale);
  2. Schimbările în relațiile cu partenerul de viața/familie/prieteni;
  3. Inabilitatea de a lua parte la activitățile care le aduceau plăcere din cauza limitărilor fizice;
  4. Schimbări în modul de a percepe pe sine, lumea, viața;
  5. Îngrijorările financiare;
  6. Adaptarea la efectele adverse ale tratamentelor (fatigabilitatea, durerea, pieredere poftei de mâncare, schimbări în funcționare sexuală);
  7. Creșterea dependenței față de alte persoane;
  8. Inabilitatea de a munci/ ridica lucrurile uzuale;
  9. Dificultăți în comunicarea cu lucrătorii medicali.

Pierderea certitudinii, instabilitatea propriului statut emoțional (de exemplu, frici, anxietate, griji și tristețe), nevoia de a depinde de ceilalți, reducerea stimei de sine, schimbarea perspectivei despre viitor și amenințarea  cu moartea posibilă sunt câteva exemple ale multitudinii de efecte emoționale și experiențe cu care se confruntă pacienții cu cancer pe parcursul bolii sale. Sentimentele de singurătate și abandon, problemele de reîntoarcere la muncă, marginalizarea sau chiar stigmatizarea sunt probleme frecvent întîlnite.

Concluzionând putem spune că pacientul oncologic are nevoie de o abordare multidsciplinară, o abordare personalizată, nu doar din punct de vedere medical dar și din punct de vedere psiho-emotional pentru a face față provocărilor care apar de la diagnostic până la sfârșitul tratamentului. Aceasta ne amintește că însănătoșirea este mai probabilă dacă persoana își mobilizează întreaga ființă pe coordonatele sănătății din toate punctele de vedere.

De ce să alegi Centrul Oncologie Medpark:
  • Singurul centru oncologic din Moldova cu ciclu complet, închis de servicii.
  • Prima instituție medicală cu abordarea standardelor, protocoalelor NCCN, ESMO;
  • Echipă multidisplinară care colaborează la toate etapele (Tumor Board);
  • Toată gama de echipamente de diagnostic și infrastructură chirurgicală modernă;
  • Metode de tratament conform ghidurilor și protocoalelor internaționale;
  • Medicamente și consumabile de cea mai înaltă calitate;
  • Colaborarea cu spitale de top la nivel mondial, pentru realizarea tratamentelor ce nu pot fi efectuate în țară;
  • Acreditarea Joint Comission International – cea mai înaltă apreciere în domeniul medical, care garantează calitatea serviciilor și siguranța pacientului.
Pentru o programare la chirurgul mamolog Medpark, apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/24).

 

 

 

Aplicație mobilă
FREE - In Google Play
Descarcă