Tratamentul cu anticoagulante sau cum evităm riscul de tromboze?

Ce este tratamentul anticoagulant oral?

Tratamentul anticoagulant oral se prescrie în cazul anumitor afecțiuni cardiace pentru prevenirea formării de trombi (cheaguri) la nivelul inimii sau vaselor de sânge. Printre aceste preparate se numără Warfarina, Trombostop sau Sintrom și alte medicamente noi apărute. În cazul în care acestea sunt administrate incorect sau dacă pacientul nu este monitorizat periodic, consecințele pot fi foarte grave.

Cele mai frecvente afecțiuni pentru care se indică tratamentul anticoagulant includ:

• fibrilaţia atrială;
• valvulopatii;
• prezenţa de proteze valvulare cardiace;
• tromboembolismul pulmonar;
• tromboză venoasă profundă;
• alte situaţii cu risc crescut de formare de cheaguri în cavităţile inimii: unele cazuri de infarct miocardic cu anevrism de ventricul stâng, insuficienţă cardiacă severă.

Există şi alte situaţii particulare când medicul vă poate indica un tratament anticoagulant oral.

NB! Tratamentul anticoagulant oral este prescris şi urmărit numai de către medic!

Veţi lua acest  tratament timp de cel puţin câteva luni. Este posibil ca afecţiunea de care suferiţi să necesite tratament anticoagulant toată viaţa.

Urmărirea prin analize de laborator

De ce?

Din momentul în care vi s-a prescris acest tip de tratament, trebuie să aveţi în minte importanţa esenţială a verificărilor periodice prin analize de laborator a eficacităţii tratamentului. Dacă doza de anticoagulant este prea mică, medicamentul nu este eficient şi administrarea lui este inutilă. Dacă doza de medicament este prea mare, anticoagularea este prea puternică şi există un risc crescut de sîngerari nedorite. De aceea, trebuie să fie menţinută o anticoagulare optimă, conform prescripţiei medicului.

Cum?

Monitorizarea unui tratament corect anticoagulant se poate face prin dozarea a mai mulţi parametri de laborator, dintre care cea mai utilizata actual este:

• INR (international normalized ratio, un termen englez pentru un standard de laborator).

În general, un tratament optim are ca scop atingerea  INR = 2 – 3

Există însă situaţii cînd se recomandă ţinte speciale ale acestui tratament. Dacă patologia de care suferiţi necesită o altă dozare specifică, medicul dumneavoastră vă va preciza acest lucru în biletul de ieşire din spital sau în recomandările sale. Întrebaţi medicul curant care este intervalul în care ar trebui să se afle aceste valori în cazul dumneavoastră.

Când?

Aşa cum v-a explicat şi medicul dumneavoastră, după externarea din spital, va trebui să vă verificaţi în teritoriu valorile INR până la atingerea valorilori optime (vezi mai sus) de cel puţin două ori la rând, pe urmă dozarea se va efectua o dată pe lună.

De asemenea, trebuie verificate aceste valori de laborator:

• în orice situaţii în care observaţi apariţia de efecte adverse (sîngerări);
• în situaţia în care din greşeală aţi luat o doză prea mare de anticoagulant;
• la indicaţia medicului dumneavoastră curant.

Dacă valorile INR sunt prea înalte, există riscul de sîngerări, şi doza de medicament trebuie scăzută conform indicaţiei medicului. Dacă valorile INR sunt prea scăzute, înseamnă că nu sunteţi suficient protejaţi de formarea de cheaguri, şi doza de medicament trebuie crescută conform indicaţiei medicului.

NB!  Notaţi-vă în agendă data următorului control al  INR  pentru a fi siguri că nu uitaţi!

NB!  Nu vă modificaţi doza de anticoagulant din proprie iniţiativă – întotdeauna solicitaţi opinia medicului!

Ce nu se poate consuma în timpul tratamentului cu Warfarin?

Alimentele verzi trebuie să fie excluse. Este necesar să se limiteze, pe cât posibil, consumul de alimente bogate în vitamina K, deoarece această vitamină slăbește în mod semnificativ efectul medicamentului.

Cea mai mare parte a vitaminei K conține: 

• varza;
• verde amarant;
•  avocado;
• broccoli varză;
•  varza de Bruxelles;
• castravete;
•  kiwi;
• salata verde;
• mustar verde;
• ulei de măsline;
• pătrunjel;
• mazăre;
• ceapa de primavara;

De asemenea, există alimente care pot crește riscul de sângerare atunci când sunt luate împreună cu warfarină. Astfel de produse includ:

• grapefruit;
• echinacea;
• ginkgo biloba;
• arnica;
• ulei de pește (Omega 3);
• căpșuni;
• cireșe;
• vitamina E.

Ce alimente pot mânca?

De asemenea, puteți lua toate legumele și fructele de mai sus în dieta dvs. Compatibilitatea cu acestea în acest caz va fi calculată numai din doză. Amintiți-vă că trebuie să monitorizați în mod constant nivelul de coagulare cu ajutorul testelor, precum și să consultați un medic dacă decideți să vă schimbați dieta. Trebuie să faceți acest lucru treptat! Puteți bea kas, cafea, mâncați miere, beți suc de afine etc. – dar toate acestea ar trebui să fie moderate și în anumite cantități.

Efectele adverse ale tratamentului

În momentul când vi se prescrie acest tratament, anunţaţi medicul dacă sunteţi cunoscut cu boli care ar putea favoriza apariţia de sîngerări:

• ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie;
• accident vascular cerebral hemoragic;
• boli cronice de ficat;
• episoade importante de sîngerări fără cauză clară sau boli de sînge care predispun la hemoragii.

Nu vă speriaţi de apariţia de mici sîngerări gingivale la periajul dinţilor sau de apariţia mai frecventă de mici vânătăi după traumatisme minore. Acestea  sunt normale în timpul tratamentului anticoagulant oral şi destul de frecvente la unii pacienţi.

Anunţaţi medicul dacă vă apar sângerări mai importante:

• sângerare semnificativă din nas (care durează mai multe minute sau care nu poate fi oprită prin mijloacele aflate la îndemînă);
• vărsături cu sânge sau cu aspect de „zaţ de cafea“;
• sânge în scaun sau scaun de culoare neagră, cu un aspect mai particular (lucios, ca păcura);
• urină de culoare roşie;
• apariţia recentă de vânătăi întinse sau multiple, fără o cauză evidentă.
• de asemenea, dacă suferiţi un traumatism cranian sau muscular important fără sângerare vizibilă, vă sfătuim să vă adresaţi urgent medicului.

Aceste  evenimente se întâmplă rar, dar trebuie semnalizate de urgenţă medicului. În acest caz trebuie efectuată dozarea INR.

Situaţii speciale

În cazul în care veţi fi supus unei extracţii dentare, unei alte intervenţii stomatologice sau unei intervenţii chirurgicale, anunţaţi medicul care o efectuează care este tratamentul anticoagulant pe care îl luaţi, şi care a fost cel mai recent INR.

În general, şi în funcţie de avizul medicului, administrarea de anticoagulant oral trebuie oprită cu aproximativ 72 ore înaintea intervenţiei, şi reluat după efectuarea ei. Această întrerupere trebuie făcută numai la indicaţia medicului.

Nu uitaţi că există situaţii în care nici o oprire a tratamentului anticaogulant nu este permisă. De aceea medicul trebuie informat corect ce tratament luaţi!

Dacă afecţiunea pe care o aveţi necesită o anticoagulare permanentă obligatorie, atunci cînd întrerupeţi tratamentul anticoagulant va trebui să primiţi heparină injectabilă, pînă cînd reluaţi anticoagularea orală.

Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral, deoarece acest tratament poate fi nociv pentru făt (pot apărea malformaţii sau hemoragii severe).

În cazul în care luaţi tratament anticoagulant şi aţi rămas însărcinată, anunţaţi urgent despre sarcină medicul ginecolog şi medicul care v-a prescris tratamentul, solicitînd opinia lor în legătură cu stabilirea formulei optime de tratament anticoagulant pe durata sarcinii.

• Discutaţi cu medicul gincolog despre tratamentul anticoagulant pe perioada alăptării!
• De asemenea, dacă doriţi o sarcină, discutaţi despre tratamentul anticoagulant cu medicul care vă urmăreşte.
• Dacă primiţi tratament anticoagulant şi nu doriţi o sarcină, va trebui să luaţi măsuri contraceptive.

În perioada în care luaţi tratament anticoagulant, nu aveţi voie să faceţi injecţii intramusculare (există riscul apariţiei unui hematom la locul de injecţie)!

Dacă mai luaţi şi alte medicamente în afara celui anticoagulant oral, acestea trebuie să fie recomandate de către medic, deoarece unele medicamente pot influenţa acţiunea anticoagulantelor. În situaţia în care se recomandă un nou tratament sau se renunţă la unele medicamente pe care le-aţi luat, trebuie să anunţaţi medicul prescriptor asupra faptului că dumneavoastră urmaţi un tratament anticoagulant oral.

De obicei, în perioadele în care se fac modificări ale tratamentului dumneavoastră, controlul INR trebuie efectuat mai des pentru a putea ajusta corect dozele.

Dacă sunteţi în situaţia de a cumpăra medicamente pentru care nu aveţi nevoie de prescripţie medicală (vitamine, medicamente împotriva durerilor, suplimente alimentare, medicamente care conţin antiinflamatoare nesteroidiene etc.) discutaţi cu farmacistul despre faptul că dumneavoastră luaţi deja un tratament anticoagulant şi citiţi cu atenţie lista interacţiunilor medicamentoase şi a contraindicaţiilor care se găsesc specificate în prospect.

O atenţie specială necesită preparatele care conţin aspirină sau antiinflamatoare nesteroidiene care pot creşte riscul de sîngerări digestive. Citiţi cu atenţie şi compoziţia medicamentelor pentru că unele preparate conţin combinaţii de substanţe.

Sfaturi practice

• Luaţi tratamentul anticoagulant oral totdeauna la aceeaşi oră din zi, pentru a fi siguri că nu uitaţi nicio doză.
• Este recomandabil să aveţi un stoc de medicamente pentru cîteva zile în avans pentru a nu avea surpriza să rămîneţi  fără medicament în concediu, în deplasările de serviciu etc.
• Întrebaţi medicul curant care este intervalul în care ar trebui să se afle valorile INR în cazul dumneavoastră.
• Este bine să folosiţi pe cît posibil serviciile aceluiaşi laborator de analize.
• Dacă plecaţi pentru o perioadă mai lungă de timp, asiguraţi-vă de existenţa unui laborator apropiat în care să vă faceţi controlul coagulogramei.
• Notaţi-vă în agendă data următorului control al INR pentru a fi siguri că nu uitaţi! Folosiţi tabelul de la pagina 14 ca model pentru a nota data efectuării analizei, rezultatul şi modul în care doza de anticoagulant a fost modificată după această analiză.
• Evităţi activităţile fizice sau sporturile violente ori cu risc crescut de traumatisme!
• Nu faceţi injecţii intramusculare!
• Sarcina este o situaţie extrem de importantă în cazul tratamentului anticoagulant oral şi necesită o urmărire medicală specială!

                                                                                                                   Lefterova Natalia, medic cardiolog, d.ș.m