Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
Fă o programare

Interviu cu Viorel Vetrilă, un „titan” al ortopediei din Republica Moldova

Ortopedie și traumatologie
03 iul., 2019

Între geaca de piele și halatul alb: „Titanul” ortopediei din Republica Moldova, Viorel Vetrilă, vorbește despre marile sale pasiuni.

Îşi trăieşte viaţa în mişcare şi adoră senzația de libertate pe care i-o oferă motocicleta sa. După ce pune în cui geaca de piele, îmbracă halatul alb şi face tot ce-i stă în puteri pentru a le dărui oamenilor bucuria de a se deplasa fără durere, fără baston sau scaun cu rotile. Viorel Vetrilă, unul dintre cei mai buni ortopezi-traumatologi din Republica Moldova se bucură de recunoștința a mii de pacienţi cărora, de-a lungul carierei sale, le-a implantat articulaţii artificiale de genunchi și şold. Un „titan” în domeniul său, doctorul Vetrilă dă startul proiectului fotografic „Din dragoste pentru viață”, lansat de Spitalul Internațional Medpark.

Doar la ghidonul motocicletei trăiesc senzaţia de libertate supremă. Nu vreau să spun că profesia mea este cea mai dificilă, dar un medic bun de fiecare dată lasă o parte din el în sala de operație. Și în timp ce pacienții se refac în salon, noi ne refacem apelând la pasiunile noastre. Drumul pe care îl am în față, linia orizontului, vântul pe care îl înfrunt – acesta este felul meu de a medita, de a mă reface – fizic și psihologic – după o săptămână de lucru complicată. Demult visam să conduc o motocicletă, dar motociclist cu acte în regulă sunt de la 45 de ani. Conduc o Honda VTX 1800 și când vreau să evit ambuteiajele vin cu motocicleta la serviciu.

Reacția colegilor

Unii se arată impresionați, alţii mă iau peste picior şi îmi zic că sunt donator de organe – există aşa o preconcepţie despre toţi motocicliştii. Dar nu cred că e cazul să generalizăm. Nu sunt vitezoman şi sunt suficient de „copt” la minte ca să nu-mi supraestimez capacităţile şi să-mi dau seama că acasă mă aşteaptă soţia şi copiii.

Misiunea mea ca ortoped-traumatolog este să-i scap pe pacienţi de infirmitate, să le redau posibilitatea de a merge, să le dăruiesc şansa la o viaţă normală, iar pentru o viaţă normală mişcarea este esenţială. Cred că medicina m-a ales pe mine. Părinţii mei sunt medici, aşa că eu şi fratele meu am crescut auzind mereu cum în casă se vorbeşte despre medicină. Ambii am devenit doctori, eu am mers pe urmele tatălui, care e tot ortoped doar că în alt domeniu, iar fratele e chirurg vertebrolog. Mama tot e medic, specialist în patofiziolgie. Suntem o dinastie de halate albe, aşa că nici nu m-am gândit să o apuc pe altă cale.

Una dintre cele mai frecvente intervenţii chirurgicale pe care le fac este endoprotezarea articulaţiilor șoldului și genunchiului. Înlocuirea articulaţiilor distruse cu cele artificiale devine din ce în ce mai solicitată pentru că speranţa de viaţă a oamenilor a crescut, iar odată cu îmbătrânirea organismului, îmbătrânesc şi articulaţiile. Totodată, creşte rata de obezitate a populaţiei – articulaţiile oamenilor supraponderali sunt mereu suprasolicitate. Pe de altă parte, s-a îmbunătăţit considerabil nivelul de diagnosticare a bolilor legate de articulaţii. Paralel cu asta a crescut şi necesitatea de deplasare a oamenilor, inclusiv a celor în etate, pentru că mulţi dintre ei pur şi simplu nu-şi permit să stea acasă.

Şi tinerii pot avea probleme cu articulaţiile

Cei care duc un mod de viaţă sedentar, care stau în faţa calculatorului câte 8-10 ore pe zi, apoi brusc se apucă să practice sportul în mod intensiv se trezesc că-i dor genunchii. Faptul că fac mişcare e lăudabil, dar ei trebuie să dozeze efortul fizic, să execute exerciţiile corect, sub îndrumarea unui antrenor profesionist. Un alt facor de risc sunt traumele. Se întâmplă că la 40 ani persoana este diagnosticată cu artroză pentru că cu ani în urmă, fiind adolescent, şi-a rupt ligamentele şi a neglijat sau a tratat superficial această problemă. Evident că după o perioadă îndelungată în care articulaţia a funcţionat în condiţii de instabilitate, ea degradează.

Succesul unei operaţii de endoprotezare se datorează unui sistem bine pus la punct

Aici vorbim, în primul rând, de profesionalismul medicului, dar contează foarte mult atât pregătirea preoperatorie – investigaţiile şi alegerea tipului de anestezie, cât și ajutorul kinetoterapeutului pe durata perioadei de recuperare a pacientului. Nu în ultimul rând e importantă şi voinţa pacientului. Chiar şi cea mai performantă proteză nu poate face minuni dacă există o breşă în acest mecanism.

Cea mai modernă metodă de protezare a articulaţiilor va fi în curând disponibilă la Medpark. Este vorba de protezarea personalizată. Înainte de operaţie se efectuează radiografia şi RMN-ul articulaţiei, iar imaginea tridimensională este expediată peste hotare, unde specialiştii confecţionează instrumente unice. Sunt un fel de kit-uri care reproduc forma şi conturile unice ale articulaţiei şi îl ghidează cu precizie pe ortoped unde să facă tăieturile în os pentru potrivirea perfectă a implantului.

Să implementezi inovaţii medicale în Moldova e dificil şi costisitor, dar asta nu este o scuză: orice inovaţie poate fi adaptată la realităţile din sistemul în care activezi. De fapt, asta am şi făcut în cei peste 20 de ani de muncă în ortopedie. Eu întotdeauna am mers la cursurile de specializare de peste hotare, unde am învăţat tehnici noi, chiar dacă ştiam că acasă nu le voi putea implementa pentru că nu am la dispoziţie acel echipament. Un medic bun ştie să improvizeze.

Aplicație mobilă
FREE - In Google Play
Descarcă