Impactul burnout asupra unei organizații, metode de prevenție

06 iun., 2023

Numeroase studii medicale au ajuns la concluzia că la angajații cu niveluri mai mari de epuizare crește probabilitatea să sufere o varietate de probleme de sănătate fizică, cum ar fi dureri musculo-scheletale, patologii gastrice, tulburări cardiovasculare, dureri de cap, vulnerabilitatea la infecții, precum și insomnie și oboseală cronică. S-a descoperit, de asemenea, că burnoutul crește în mod periculos nivelurile de cortizol din sânge și constituie un factor de risc independent pentru diabetul de tip 2.

Consecințele sindromului de epuizare prin muncă pentru o organizație

Dacă să ne raportam la statistici, este important de menționat studiu Gallup, făcut în Statele Unite ale Americii pe un eșantion de 7500 angajați. Potrivit studiului, aproape 23% din angajații full-time au răspuns că se simt epuizați la muncă foarte des sau întotdeauna, în vreme ce 44% au spus că se simt epuizați câteodată. Acest lucru însemnând că două treimi din angajații cu normă întreagă experimentează un nivel sau altul al burnout-ului. Potrivit aceluiași studiu angajații epuizați au șanse cu 63% mai mari de a lua o zi de boală și de 2,6 ori mai multe șanse să caute în mod activ un alt loc de muncă. Încrederea în performanța personală scade cu 13% și sunt mai puțin dispuși să discute obiectivele propuse de organizație cu managerul lor.

Consecințele negative experimentate la nivel individual de lucrătorii cu burnout se traduc prin demotivare și rezultate scăzute, care se pot extinde la nivelul unității de muncă și organizației, determinând o scădere a calității serviciilor. La fel, angajații care suferă de burnout influențează restul organizației, provocând conflicte mai mari sau întrerupând sarcinile de lucru, reducând astfel producția și crescând timpul de producție. Prin urmare, așa cum este indicat în teoria contagiunii emoționale, epuizarea poate provoca un „efect de contagiune”, generând un mediu de lucru prost. De asemenea, acest sindrom generează de obicei pierderi economice semnificative ca urmare a absenteismului, pierderii eficienței și comportamentelor contraproductive .

Sindromului de burnout în plan organizațional, cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă:

Creste nesatisfacția profesională, persoana renunță la inițiativă sau dă dovadă de neimplicare
Scade inițiativa în muncă
Are reacții nepotrivite față de colegii de muncă
Se deteriorează randamentul și productivitatea
Crește numărului de concedii medicale
Se accentuează lipsa de apreciere din partea celorlalți

Test orientativ pentru autoevaluarea riscului de burnout (recomandat Mayo Clinic):

Ați devenit cinic/critic la locul de muncă?
Ajungeți cu greu dimineața la serviciu si aveți dificultăți sa va apucați de lucru?
Ați devenit iritabil/ nerăbdător cu colegii sau clienții dvs?
Va simțiți in mod constant lipsit de energie si v-a scăzut randamentul profesional?
Va lipsește satisfacția fata de realizările dvs?
Va simțiți deziluzionat de jobul dvs?
Folosiți alcool sau droguri pentru a va simți mai bine sau ca sa nu mai simțiți nimic?
S-au modificat obiceiurile dvs de somn ori apetitul alimentar?
Aveți dureri de cap, de spate sau alte tipuri de simptome fizice inexplicabile?

Factorii care favorizează epuizarea la locul de muncă:

Supraîncărcarea
Implicarea emoțională
Lipsa de autonomie și influență la locul de muncă
Ambiguitatea și conflictul de rol pe plan profesional
Supervizare proastă și percepția frecventă de nedreptate
Lipsa suportului social
Program de lucru fără limite clare

Când vine vorba de angajatori, experții de la Workplace Strategies for Mental Health (WSMH) propun câteva strategii pentru a preveni burnout-ul printre angajați:

oferiți așteptări clare pentru toți angajații și instrumente sau echipamente adecvate pentru a îndeplini în mod corespunzător munca;
cursuri de formare frecvente pentru a se asigura că se menține nivelul de competență (instruirea inadecvată poate duce la o stare de anxietate);
asigurați un grad de incluziune a angajaților pentru ca aceștia să își înțeleagă propria valoare pentru firmă;
stabiliți ore de muncă rezonabile, nu mai mult de 10 ore ; în cazul angajaților care nu pleacă la finalul orelor de program, WSMH propune ca angajatorul să îi trimită, pur și simplu, acasă;
stabiliți așteptări rezonabile și realiste;
încurajați sprijinul social și respectul printre angajați și echipele de lucru;
susțineți activitatea fizică pe tot parcursul zilei de lucru;
încurajați pauzele departe de mediul de lucru;
organizați de ateliere de interacțiuni si comunicare;
dezvoltați programe de wellness.

Recomandări terapeutice:

Sindromul de epuizare prin muncă poate avea consecințe pe termen lung, de aceea este necesar să fie conștientizat. Dacă credeți că suferiți de burnout, este bine să contactați un specialist în sănătate mintală. La necesitate, este indicat ca terapia să fie combinată și cu un tratament medicamentos indicat de un medic specialist, neurolog sau psihiatru.

Spitalul Internațional Medpark a creat pachete de control anual dedicate clienților corporativi (health-check), care permit identificarea precoce a simptomelor și pot ajuta în gestionarea stării de sănătate a angajaților, preîntâmpinând apariția consecințelor de lungă durată.